Rețele sociale

ECONOMIE

CE a publicat un pachet de recomandări privind reluarea în siguranță a călătoriilor și relansarea sectorului turismului în Europa în 2020 și ulterior

Comisia Europeană (CE) a prezentat astăzi, 13 mai, un pachet de orientări și recomandări pentru a ajuta statele membre să elimine treptat restricțiile de călătorie și pentru a permite întreprinderilor din domeniul turismului să își redeschidă porțile, respectând în același timp măsurile sanitare de rigoare.

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a prezentat astăzi, 13 mai, un pachet de orientări și recomandări pentru a ajuta statele membre să elimine treptat restricțiile de călătorie și pentru a permite întreprinderilor din domeniul turismului să își redeschidă porțile, respectând în același timp măsurile sanitare de rigoare.

Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, orientările formulate de CE sunt menite să le ofere oamenilor șansa de a se bucura de odihna, destinderea și aerul proaspăt atât de necesare în această perioadă. „De îndată ce situația pe planul sănătății o permite, oamenii ar trebui să se poată întâlni cu prietenii și cu familia, în propria țară sau în alte părți din UE, știind că s-au luat toate măsurile de siguranță și de precauție necesare. Pachetul urmărește, de asemenea, să ajute sectorul turismului din UE să se redreseze în urma pandemiei, sprijinind întreprinderile și asigurând faptul că Europa continuă să fie destinația de top a vizitatorilor europeni și străini”, se menționează în comunicat.

Pachetul „Turism și transport” al Comisiei include:

  • strategie globală de redresare în 2020 și în perioada ulterioară;
  • abordare comună a a restabilirii libertății de mișcare și a eliminării restricțiilor la frontierele interne ale UE, în mod treptat și coordonat;
  • Un cadru de sprijinire a restabilirii treptate a transportului, asigurând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului;
  • recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar;
  • Criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Pentru turiști și călători

Comisia dorește să le ofere cetățenilor posibilitatea, încrederea și siguranța de a călători din nou cu ajutorul următoarelor măsuri:

● Restabilirea în condiții de siguranță a libertății de mișcare și eliminarea controalelor la frontierele interne.

Libera circulație și călătoriile transfrontaliere sunt esențiale pentru turism. Pe măsură ce statele membre reușesc să reducă circulația virusului, restricțiile generale legate de libera circulație ar trebui înlocuite cu măsuri mai orientate. În cazul în care o eliminare generalizată a restricțiilor nu este justificată de situația sanitară, Comisia propune o abordare etapizată și coordonată, care să înceapă prin eliminarea restricțiilor între zone sau între state membre cu situații epidemiologice suficient de similare. De asemenea, abordarea trebuie să fie flexibilă și să includă posibilitatea de a reintroduce anumite măsuri în cazul în care situația epidemiologică impune acest lucru. Statele membre ar trebui să acționeze pe baza următoarelor trei criterii:

  • situația epidemiologică, concentrându-se în special asupra unor zone în care situația se îmbunătățește, pe baza orientărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și folosind harta regională elaborată de acesta;
  • capacitatea de a aplica măsuri de izolare pe parcursul întregii călătorii, inclusiv la punctele de trecere a frontierei, împreună cu protecții și măsuri adiționale acolo unde distanțarea fizică este dificil de asigurat și
  • considerentele economice și sociale, acordând prioritate la început circulației transfrontaliere în domenii-cheie de activitate și incluzând motivele personale.

Principiul nediscriminării are o importanță aparte: în cazul în care un stat membru decide să permită deplasarea pe teritoriul său sau în anumite regiuni și zone de pe teritoriul său, statul membru respectiv ar trebui să facă acest lucru într-un mod nediscriminatoriu, adică să permită deplasarea în toate regiunile sau țările din UE care prezintă condiții epidemiologice similare. În aceeași ordine de idei, toate restricțiile trebuie să fie ridicate fără discriminare pentru toți cetățenii UE și toți rezidenții din statul membru respectiv, indiferent de naționalitatea acestora, și acest lucru trebuie aplicat în toate zonele Uniunii cu o situație epidemiologică similară.

● Restabilirea serviciilor de transport în întreaga UE, protejând în același timp sănătatea lucrătorilor din domeniul transporturilor și a pasagerilor

Orientările conțin principii generale pentru reluarea treptată și în condiții de siguranță a transportului aerian, feroviar, rutier și fluvial de călători. Orientările prevăd o serie de recomandări, cum ar fi necesitatea de a limita contactul dintre pasageri pe de o parte, reducând pe cât posibil densitatea lor, și dintre pasageri și lucrătorii din domeniul transporturilor. Orientările includ, de asemenea, indicații privind utilizarea echipamentelor individuale de protecție cum ar fi măștile de protecție și protocoalele adecvate pentru situațiile în care pasagerii prezintă simptome de COVID-19. Orientările prevăd, totodată, recomandări specifice pentru fiecare mod de transport și impun coordonarea între statele membre, având în vedere restabilirea treptată a conexiunilor dintre acestea.

● Reluarea în siguranță a serviciilor de turism

Comisia stabilește un cadru comun care oferă criterii pentru reluarea treptată și în condiții de siguranță a activităților turistice și elaborarea de protocoale sanitare pentru hoteluri și alte forme de cazare, pentru a proteja atât sănătatea turiștilor, cât și pe cea a angajaților. Aceste criterii includ dovezi epidemiologice; capacitate suficientă a sistemului de sănătate pentru localnici și turiști; supraveghere și capacitate de monitorizare și de testare solide, precum și urmărirea contactelor. Aceste reguli le vor permite persoanelor să stea, în siguranță, în hoteluri, campinguri, pensiuni sau alte unități de cazare de vacanță, să mănânce și să bea în restaurante, baruri și cafenele și să viziteze plaje și alte spații exterioare de agrement.

● Asigurarea interoperabilității transfrontaliere a aplicațiilor de urmărire

Statele membre, cu sprijinul Comisiei, au convenit asupra unor reguli pentru a asigura interoperabilitatea transfrontalieră a aplicațiilor de urmărire, astfel încât cetățenii să poată fi avertizați cu privire la o posibilă infecție cu noul coronavirus atunci când călătoresc în UE. Protocolul îi va ajuta pe informaticienii care lucrează cu autoritățile naționale din domeniul sănătății. Aplicațiile de urmărire respective trebuie să fie voluntare, transparente, temporare, securizate cibernetic, să utilizeze date anonimizate, să se bazeze pe tehnologia bluetooth și să fie interoperabile la nivel transfrontalier, precum și între diferite sisteme de operare. Interoperabilitatea este esențială: cetățenii UE trebuie să poată primi alerte cu privire la o posibilă infecție într-un mod sigur și protejat, indiferent de locul în care se află în UE și indiferent de aplicația pe care o utilizează. Comisia sprijină statele membre în găsirea soluției adecvate, în conformitate cu principiile stabilite în setul de instrumente UE și în orientările Comisiei privind protecția datelor.

● Voucherele trebuie să devină o opțiune mai atractivă pentru clienți

În baza normelor UE, călătorii au dreptul de a alege între vouchere sau rambursarea în numerar pentru biletele de avion anulate (avion, tren, autobuz/autocar și feribot) sau pentru pachetele de servicii de călătorie. Reafirmând acest drept, recomandarea Comisiei urmărește să se asigure că voucherele devin o alternativă mai atractivă și viabilă la rambursare pentru călătoriile anulate în contextul actualei pandemii, ceea ce a creat de asemenea dificultăți financiare semnificative pentru operatorii de transport. Voucherele voluntare ar trebui să fie protejate împotriva insolvenței emitentului, să aibă o perioadă minimă de valabilitate de 12 luni și să fie rambursabile timp de cel mult un an dacă nu sunt utilizate. Acestea ar trebui, de asemenea, să ofere pasagerilor o flexibilitate suficientă, să le permită să călătorească pe aceeași rută în aceleași condiții de prestare a serviciilor și să le ofere posibilitatea de a rezerva un contract de servicii de călătorie cu același tip de servicii sau de o calitate echivalentă. Voucherele ar trebui să fie, de asemenea, transferabile către un alt călător. 

Pentru întreprinderile din domeniul turismului

Comisia își propune să sprijine sectorul european al turismului prin:

● Asigurarea de lichidități destinate întreprinderilor din domeniul turismului, în special IMM-urilor, prin:

  • Flexibilitatea  în temeiul normelor privind ajutoarele de stat le permite statelor membre să introducă scheme, cum ar fi schemele de garantare pentru vouchere și alte sisteme de lichidități, pentru a sprijini întreprinderile din sectorul transporturilor și al călătoriilor și pentru a se asigura că sunt satisfăcute cererile de rambursare apărute din cauza pandemiei de COVID-19. Sistemele de vouchere pot fi aprobate de Comisie foarte rapid în urma notificării de către statul membru în cauză.
  • Finanțare din partea UE: UE continuă să furnizeze lichidități imediate întreprinderilor afectate de criză prin intermediul Inițiativei privind Instrumentul de răspuns la coronavirus, în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. În plus, Comisia a pus la dispoziție o finanțare de până la 8 miliarde euro pentru 100.000 de întreprinderi mici afectate de criză, împreună cu Fondul european de investiții.

● Salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 miliarde euro din cadrul programului SURE

Programul SURE ajută statele membre să acopere costurile sistemelor naționale de ocupare a forței de muncă pe termen scurt și ale măsurilor similare care permit întreprinderilor să protejeze locurile de muncă. Comisia sprijină, de asemenea, parteneriatele dintre serviciile de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali și întreprinderi, pentru a facilita recalificarea, în special a lucrătorilor sezonieri.

● Informarea cetățenilor cu privire la oferta turistică locală, promovarea atracțiilor și a turismului local și a Europei ca destinație turistică sigură

Comisia va colabora cu statele membre pentru a promova un sistem de vouchere în cadrul căruia clienții să poată sprijini hotelurile sau restaurantele lor preferate. Comisia va susține, de asemenea, campanii paneuropene de comunicare în care Europa este prezentată drept destinație turistică de top.

Pentru a completa măsurile pe termen scurt, CE va continua să lucreze cu statele membre pentru a promova turismul durabil în conformitate cu Pactul verde european și pentru a încuraja transformarea digitală a serviciilor turistice astfel încât să poată oferi mai multe opțiuni, o mai bună alocare a resurselor și noi modalități de gestionare a fluxurilor de călătorie și a fluxurilor turistice.

Comisia va organiza, împreună cu instituțiile UE, industria, regiunile, orașele și alte părți interesate, o convenție europeană pentru a reflecta asupra viitorului ecosistemului turistic european durabil, inovator și rezilient — „Agenda europeană pentru turism 2050”. (Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România)

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending