ECONOMIE
MEEMA și MFE au publicat, pentru consultare, o serie de măsuri în vederea acordării de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente POC 2014-2020, în contextul crizei COVID-19
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) și Ministerul Fondurilor Europene (MFE) au publicat, pentru consultare publică, Proiectul de OUG privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei COVID-19, precum și alte măsuri din domeniul fondurilor europene.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) și Ministerul Fondurilor Europene (MFE) au publicat, pentru consultare publică, Proiectul de OUG privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei COVID-19, precum și alte măsuri din domeniul fondurilor europene. Fondurile vor fi atrase de la Comisia Europeană de MFE, prin Autoritatea de Management a Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020. Schemele de granturi vor fi implementate de MEEMA.
Potrivit Notei de fundamentare a documentului, actul normativ are în vedere crearea unor forme de sprijin sau instrumente din fonduri externe nerambursabile pentru: a) asigurarea unui microgrant pentru capital de lucru destinat microîntreprinderilor fără salariați, precum și PFA/CMI prevăzute de această OUG; b) asigurarea capitalului de lucru necesar IMM-urilor; c) realizarea de investiții necesare pentru extinderea/reabilitarea/modernizarea capacităților de producție existente, realizarea unor capacități de producții noi, achiziționarea de echipamente, utilaje și instalații, precum și pentru modernizarea, reabilitarea, extinderea clădirilor existente sau achiziționarea unor clădiri destinate activităților de producție noi, inclusiv pentru achiziționarea de terenuri necesare realizării investițiilor în limita a 10% din valoarea proiectelor care fac obiectul cererilor de finanțare.
Sprijinul din fonduri externe nerambursabile va fi acordat de MFE, în cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020. MEEMA, în parteneriat cu Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), va îndeplini funcția de administrator al schemei de ajutor de stat al celor 3 instrumente menționate și de beneficiar în cadrul POC 2014-2020. Totodată, STS și MEEMA vor gestiona dezvoltarea și administrarea platformei informatice pe care vor fi depuse aplicațiile de finanțare de către beneficiarii finali IMM-uri.
În acest scop, AM POC 2014-2020 va lua toate măsurile legale ce se impun pentru modificarea programului operațional precum și pentru includerea, cu respectarea prevederilor Regulamentelor CE, la finanțare a formelor de sprijin din fonduri externe nerambursabile.
Între MFE prin AM POC 2014-2020 și administrator se vor încheia contracte de finanțare în conformitate cu prevederile Regulamentelor CE.
Se va crea un mecanism financiar specific, care să permită MFE și parteneriatului format din MEEMA, AIMMAIPE și STS să finanțeze IMM-urile într-un termen foarte scurt.
Microgranturile vor avea valoarea de 2.000 euro, echivalentul în lei, și se acordă o singură dată, potrivit modalităților de acordare prevăzute în Ghidul Solicitantului, următoarelor tipuri de beneficiari de ajutor de stat:
a) IMM-uri care fac dovada, prin situațiile financiare depuse, că nu dețin salariați cu contract individual de muncă încheiat conform legii;
b) Persoane fizice autorizate care desfășoară activități în domeniul artelor spectacolului, denumiți generic „artiști”. Termenul de „artist” include autorii, creatorii, performerii și interpreții care lucrează în domeniile: literatură (scriitori, traducători); arte performative și dramatice (inclusiv teatru de păpuși, circ și mime); dans; muzică (compozitori, muzicieni, cântăreți, coruri, aranjori, dirijori etc.); arte vizuale (pictură, sculptură, artă grafică, fotografie, multimedia); mass-media audiovizuale (cinema, televiziune, radio, multimedia interactive), cu activitate independentă;
c) Persoanele fizice autorizate/cabinete medicale individuale din domeniul sănătății, dacă au fost implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19, care nu au beneficiat de stimulentul medical acordat în baza OUG 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență;
d) Persoane fizice autorizate din domeniul activităților culturale și creative, conform domeniilor de activitate incluse în Anexa 1.
Fondurile alocate pentru acordarea de micro granturi în cadrul POC 2014-2020 sunt în valoare totală de 100 milioane euro din care 85 milioane euro se alocă din bugetul POC 2014-2020 și 15 milioane euro din cofinanțarea de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile Regulamentelor CE referitoare la cofinanțarea Statului Membru.
Numărul estimat de beneficiari ai ajutorului de stat este de maximum 50.000.
Metodologia de calcul a sumei forfetare are la bază veniturile totale ale populației medii lunare pe o gospodărie care au fost în anul 2019 de 4790 lei (aproximativ 1.000 euro), conform Institutului Național de Statistică.
Potrivit inițiatorilor, avându-se în vedere că starea de urgență a fost decretată pentru o perioadă de două luni, suma forfetară va fi constituită ca măsură compensatorie pentru beneficiarii ajutorului de stat pentru această perioadă, respectiv 2.000 euro.
Grantul se va acorda sub formă de sumă forfetară în valoare de 2.000 euro, în conformitate cu prevederile art.67 alin (1) lit. (c) din Regulamentul 1303/2013 și va fi corelat cu menținerea activității beneficiarului pentru cel puțin 6 luni.
Cererile de finanțare depuse în cadrul apelurilor de proiecte vor fi selectate la finanțare pe baza principiului primul venit-primul servit, respectiv criterii de eligibilitate stabilite pe baza Ghidului Solicitantului elaborat și aprobat conform prevederilor Regulamentelor CE și a prevederilor programului operațional prin grija AM POC 2014-2020.
Granturile pentru capital de lucru au ca sursă de finanțare fondurile externe nerambursabile, cofinanțări din bugetul de stat, precum și cofinanțări proprii ale beneficiarilor în cadrul POC 2014-2020, destinate IMM-urilor a căror activitate curentă a fost întreruptă prin ordonanțe militare sau a fost afectată prin scăderea numărului de consumatori, care sunt utilizate pentru finanțarea cheltuielilor care privesc activitățile curente.
Granturile pentru capital de lucru se acordă, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat încheiat cu respectarea prevederilor legale și a Regulamentelor specifice ale CE, IMM-urilor din domeniile de activitate: restaurante, hoteluri, cafenele (HORECA), servicii din domeniul transporturilor, agențiile de turism, editurilor/librăriilor/bibliotecilor, precum și al organizărilor de evenimente a căror activitate curentă a fost afectată de răspândirea virusului COVID-19 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență și/sau pe perioada stării de alertă. Lista domeniilor de activitate eligibile se regăsește în Anexa 2.
Granturile pentru capital de lucru se vor acorda beneficiarilor prin raportare la situațiile financiare depuse pentru exercițiul financiar 2019, după cum urmează:
a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 evaluată în euro la cursul de schimb prevăzut în Ghidul Solicitantului cuprinsă între 5.000 – 13.500 euro, valoarea grantului este de 2.000 euro la cursul de schimb INFOREURO din luna aprobării Ghidului de finanțare;
b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 evaluată în euro la cursul de schimb prevăzut în Ghidul Solicitantului cuprinsă între 13.501 – 1.000.000 euro valoarea grantului se stabilește în cotă de 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma de 150.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 150.000 euro.
Metodologia de calcul a sumei forfetare este următoarea:
Din estimările MEEMA a rezultat că perioada de urgență a afectat în medie 15% din cifra de afaceri a IMM-urilor. Astfel s-a stabilit suma forfetară raportat la parte din pierderea suferită aferentă cifrei de afaceri. Compensarea oferită de suma forfetară este proporțională cu cifra de afaceri.
Granturile pentru capital de lucru nu includ cofinanțările proprii ale beneficiarilor, în cotă de minimum 15% din valoarea granturilor solicitate.
Fondurile alocate pentru granturile destinate capitalului de lucru sunt în valoare de 350 milioane euro din care 265 milioane euro fonduri europene nerambursabile, 42,5 milioane euro fonduri de la bugetul de stat și coparticipare de 42,5 milioane euro de la beneficiari.
Numărul estimat de beneficiari este de maximum 65.000.
Grantul se va acorda sub formă de sumă forfetară în cotă de 15% din cifra de afaceri pentru anul 2019, și va fi corelat cu menținerea activității beneficiarului pentru cel puțin 6 luni de zile.
Cererile de finanțare depuse în cadrul apelurilor de proiecte vor fi selectate la finanțare pe baza principiului primul venit-primul servit, respectiv criterii de eligibilitate stabilite pe baza ghidului solicitantului elaborat și aprobat conform prevederilor Regulamentelor CE și a prevederilor programului operațional prin grija AM POC 2014-2020.
Granturile pentru investiții acordate IMM-urilor au ca sursă de finanțare fondurile externe nerambursabile, cofinanțări din bugetul de stat, precum și cofinanțări proprii ale beneficiarilor în cadrul POC 2014-2020, destinate IMM-urilor care vor implementa investiții necesare pentru extinderea capacităților de producție existente, reabilitarea/modernizarea capacităților de producție existente, precum și pentru crearea unor capacități noi de producție și finanțează categorii de cheltuieli specifice pentru realizarea investițiilor propuse prin cererile de finanțare depuse.
Lista domeniilor de activitate eligibile se regăsește în Anexa 3.
Granturile pentru investiții se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au avut activitate curentă/operațională desfășurată de minimum un an înaintea depunerii cererii de finanțare;
b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă/ordinară în unul din exercițiile financiare din ultimii doi ani înainte de depunerea cererii de finanțare;
c) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minim trei ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
d) realizează minimum 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul planului de afaceri anexă la cererea de finanțare în primii doi ani de durabilitate, iar diferența până la sfârșitul perioadei de durabilitate (anul al treilea);
e) dispun de cofinanțare proprie a proiectului în cotă de minimum 15% din valoarea proiectului de investiții solicitat pentru finanțare, iar pentru regiunea București – Ilfov de minimum 30% din valoarea proiectului solicitat la finanțare;
f) se angajează să prezinte dovezi prin încărcarea ofertelor de preț, respectiv a studiilor de piață, notelor justificative, etc. care să ateste rezonabilitatea costurilor investiției pentru care solicită ajutor de stat.
Granturile pentru investiții se vor acorda pe proiect și beneficiar și au o valoare echivalent în lei la data efectuării plății cuprinsă între 50.000 euro și 200.000 euro, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor de investiții depuse la finanțare.
Fondurile totale alocate pentru granturile destinate investițiilor sunt în valoare de 550 milioane euro din care 415,87 milioane euro se alocă din bugetul POC 2014-2020, 62,3805 milioane euro cofinanțare de la bugetul de stat și 71,7495 milioane euro contribuția proprie, stat din care 15% sunt destinate pentru regiunea București – Ilfov, iar 85% pentru restul de 7 regiuni prin utilizarea formulei de alocare din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 3 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 3 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 2 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil