ECONOMIE
Instituții atacate de malware-ul de tip bancar Emotet
O serie de entități publice și private din România au fost puternic afectate de valuri succesive de atacuri cu malware-ul de tip bancar Emotet, în ultimele luni, informează Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), într-o alertă publicată pe propria pagină de internet, informează Agerpres. Emotet este un malware de tip bancar, ce infectează computerele care folosesc sistemul de operare Microsoft Windows, prin intermediul link-urilor sau al atașamentelor malspam infectate (ex.: PDF, DOC etc.). Malware-ul este un troian cunoscut, descoperit în urmă cu aproximativ șase ani, mai întâi în Europa și apoi în SUA.
Conform experților CERT-RO, virusul se activează pe computerul unui utilizator cu intenția de a fura date financiare.
„CERT-RO a observat în ultimele luni o persistență, iar în ultimul timp o creștere a volumului atacurilor care vizează infectarea cu malware-ul de tip bancar Emotet. Atacurile nu au o țintă clară prestabilită și vizează atât utilizatori obișnuiți, cât și instituții publice sau organizații private. Ce face Emotet? Vorbim despre un troian care încearcă să extragă detalii financiare de pe dispozitivele infectate. Este important de știut fapul că acest tip de atac poate fi evitat dacă se respectă o igienă de securitate minimală. Pentru că atacul se propagă prin e-mail, utilizatorii trebuie să fie vigilenți, să verifice în sursa mesajului adresa exactă de unde provine, iar dacă încă au suspiciuni să verifice informația cu expeditorul. Totodată, utilizatorii trebuie să evite accesarea link-urilor și atașamentelor din mail-urile suspecte, înainte de a le scana cu o soluție de securitate. În același timp, subliniem importanța adoptării unei rutine de securitate care cuprinde actualizarea frecventă a sistemului de operare și a software-ului folosit pe dispozitive, efectuarea unor back-up-uri (copii de siguranță) ale fișierelor și configurarea corectă a instrumentelor cu care ne conectăm la internet (ex: router). În cazul în care au fost infectați, să se adreseze CERT-RO la numărul de urgență 1911 sau adresa de e-mail alerts@cert.ro”, a declarat, pentru Agerpres, Mihai Rotariu, purtător de cuvânt al CERT-RO.
În acest moment, există trei modalități prin care se poate infecta PC-ul/rețeaua cu acest malware de tip bancar, în toate cazurile pornindu-se de la un mail tip spam: e-mail de tip spam, cu un atașament ce conține macro-uri care descarcă malware; e-mail de tip spam cu atașament ce conține macro-uri, dar fișierul malițios este inclus într-o arhivă cu parolă (parola este comunicată în textul mail-ului, pentru ca victima să îl poată dezarhiva); e-mail de tip spam care are inclus în text un link, care odată accesat va ajunge să infecteze dispozitivul cu malware.
Pe acest fond, CERT-RO are și câteva recomandări pentru evitarea atacurilor cu Emotet: „Fiți atenți atunci când verificați e-mail-urile primite, în special cele care conțin atașamente! Emotet este încă activ, se propagă prin intermediul e-mail-ului și vizează deopotrivă persoane fizice, instituții publice sau companii private. În cazul în care aveți suspiciuni legate de veridicitatea informației din mail, verificați autenticitatea informațiilor oferite de presupusul expeditor direct cu acesta, utilizând alt canal de comunicare (preferabil telefonul). Înainte de a face o acțiune care ar putea dăuna, scanați cu o soluție de securitate instalată pe dispozitiv sau cu una disponibilă gratis online (ex: Virus Total) link-urile sau atașamentele suspecte din căsuța dvs. de mail. Nu uitați să aplicați la timp update-urile pentru aceste soluții”.
O altă informație importantă este aceea că scanarea cu antivirus nu este suficientă pentru a preveni infectarea terminalului cu Emotet. Malware-ul nu este ușor de identificat și interceptat, deoarece eludează de multe ori soluțiile antivirus convenționale. „Este un virus polimorf, codul se schimbă ușor pentru a evita detectarea de către scanerele de malware bazate pe semnături. De asemenea, Emotet detectează când rulează pe o mașină virtuală. De îndată ce este înregistrat un mediu sandbox, programul intră în modul stand-by și nu ia nicio acțiune dăunătoare în acel moment. Utilizatorilor li se recomandă să implementeze filtre la gateway-ul de e-mail pentru a înlătura e-mail-urile cu indicatori cunoscuți de spam sau malware și pentru a bloca adresele IP suspecte din firewall. E-mailurile suspecte trebuie raportate departamentului IT pentru izolare și investigare. Verificați periodic regulile contului de e-mail, care pot fi setate pentru redirecționarea automată a tuturor mesajelor, ceea ce ar putea duce la o scurgere de date, dacă există o infecție”, se arată în informarea CERT-RO.
În același timp, pentru a se proteja eficient împotriva Emotet, utilizatorilor le este recomandat să se concentreze în principal pe poarta principală de acces a malware-ului și anume comunicarea prin e-mail. Totodată, orice actualizare de securitate implementată trebuie instalată imediat pentru sistemele de operare, programele antivirus, browserele web, clienții de e-mail și programele de tip Office. La fel, este imperios necesară operațiunea de backup regulat al datelor, în special a celor esențiale, iar accesul la rețeaua companiei ar trebui monitorizat continuu de către cei responsabili din Departamentele IT, deoarece astfel se poate determina în timp util dacă a apărut o infecție cu Emotet.
În plus, se recomandă dezactivarea serviciilor inutile, inclusiv a Remote Desktop Protocol (RDP), tehnologia care ne permite lucrul de la distanță, precum și asigurarea routerelor, întrucât Emotet poate exploata rețele Wi-Fi nesigure pentru a răspândi malware-ul.
O verificare pentru a vedea dacă dispozitivul a fost deja infectat cu Emotet se poate face cu ajutorul instrumentului de detectare și dezinfectare disponibil pe GitHub: https://github.com/JPCERTCC/EmoCheck.
Un alt instrument online, care se axează pe scanarea adreselor de e-mail sau a domeniilor, este disponibil aici: https://www.haveibeenemotet.com, iar tutorialul de utilizare, produs de către echipa CERT-RO poate fi vizionat la adresa https://www.facebook.com/CERT.RO/videos/330312408067561.
ECONOMIE
MF: În proiect, noi reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru punerea în aplicare a prevederilor pct.3 lit.b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr.5 la Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, document prin care sunt propuse o serie de reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.
MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-a avut în vedere transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În acest sens, a fost completat Codul de procedură fiscală la Titlul X ”Aspecte internaționale” Capitolul I ”Cooperarea administrativă în domeniul fiscal” cu art. 291^5 care lărgește sfera de aplicare a schimbului automat obligatoriu de informații prin includerea Operatorilor de platforme.
Acestora le revine obligația de a colecta informații despre vânzătorii care se înscriu pe platformele administrate de ei și, complementar, obligația de a le raporta, alături de date privind activitățile derulate și contraprestațiile cumulate, către autoritatea competentă din România. Astfel, art.291^5 alin.(1) statuează că operatorii de platformă cărora le revine obligația de raportare trebuie să îndeplinească procedurile de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5.
De asemenea, alineatul (2) al art. 291^5 dispune că, în temeiul procedurilor de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5, autoritatea competentă din România comunică, prin intermediul schimbului automat și în termenul prevăzut la alin. (5), autorității competente a statului membru de rezidență al Vânzătorului raportabil (determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II a anexei nr. 5) sau, după caz, autorității competente a statului membru în care sunt situate bunurile imobile în situația Vânzătorului raportabil care prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, anumite informații referitoare la fiecare vânzător raportabil.
În vederea colectării și realizării schimbului automat de informații menționat anterior, Operatorii de platformă care au obligația de raportare către autoritatea competentă din România trebuie să aplice procedura de diligență prevăzută la Secțiunea a II-a din cadrul anexei V la Codul de procedură fiscală. Potrivit subsecțiunii B punctul 1 din cadrul secțiunii menționate, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare vânzător care este o persoană fizică și care nu este Vânzător Exclus: a) prenumele și numele; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent, și, în absența unui NIF, locul nașterii vânzătorului respectiv; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) data nașterii.
De asemenea, potrivit punctului 2 din cadrul aceleiași subsecțiuni, pentru fiecare vânzător care este o entitate și care nu este vânzător exclus, Operatorul de platformă care are obligația de raportare trebuie să colecteze următoarele informații: a) denumirea juridică; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) numărul de înregistrare în Registrul Comerțului; f) existența oricărui sediu permanent prin care se realizează activități relevante în România sau în oricare alt stat membru, dacă informația este disponibilă, indicând fiecare stat membru în care este situat un astfel de sediu permanent.
În același timp, la subsecțiunea E din secțiunea a II-a din cadrul anexei 5 la Codul de procedură fiscală, sunt prevăzute reguli privind colectarea de către Operatorul de platformă care are obligația de raportare a informațiilor privind bunurile imobile închiriate.
Totodată, potrivit subsecțiunii C din cadrul secțiunii a II-a, Operatorii de platformă care au obligația de raportare au și obligația verificării informațiilor despre vânzător. Astfel, în cazurile în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare are motive să considere că oricare dintre informațiile descrise la subsecțiunile B sau E pot fi inexacte în temeiul informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din România sau de către autoritatea competentă a unui stat membru într-o cerere privind un anumit vânzător, Operatorul de platformă care are obligația de raportare solicită vânzătorului să corecteze informațiile despre care s-a constatat că sunt incorecte și să furnizeze documente justificative, date sau informații, provenite dintr-o sursă independentă, cum ar fi un document de identificare valabil, emis de o autoritate publică din România sau din alt stat membru sau un certificat de rezidență fiscală, aprobat prin ordin al ministrului Finanțelor.
Având în vedere faptul că, în prezent, solicitarea și eliberarea certificatului de rezidență fiscală se realizează în condițiile OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este necesar să se reglementeze faptul că formularistica respectivă poate fi utilizată și în scopul punerii în aplicare a pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din anexa nr.5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
În acest context, a fost elaborat proiectul de Ordin al ministrului finanțelor pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
ECONOMIE
ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea Anexei nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară, prin care propune modificarea formularului Invitație.
ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 188/2022, au fost completate prevederile art. 149 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin introducerea unui nou alineat (5), cu următorul cuprins:
„(5) Audierea contribuabilului/plătitorului se efectuează potrivit art. 9 alin. (1) și (3) – (5). Persoana are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului de control fiscal”.
În acest context, în vederea aplicării prevederilor art. 149 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, a fost promovat acest nou proiect de Ordin al președintelui ANAF, care urmează să modifice Anexa nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020, în vederea completării și modificării formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară, cu respectarea prevederilor legale menționate.
Astfel, pentru aducerea la cunoștința contribuabilului a termenului legal pentru formularea punctului de vedere față de constatările organului fiscal, prin prezentul proiect de ordin se modifică formularul Invitație cu aceste precizări. Modificările din conținutul proiectului vor fi aplicate de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de structurile cu atribuții de control antifraudă și de structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale, competente să efectueze acțiunile de verificarea documentară.
ECONOMIE
Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro
Creșterea creditării bancare în zona euro a încetinit semnificativ în aprilie, reflectând efectele majorării dobânzilor și ale perspectivelor economice sumbre, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite DPA, preluată de Agerpres.
Creditarea către rezidenții din zona euro a crescut în ritm anual cu 1,5% în aprilie, iar cea pentru administrațiile publice a scăzut cu 0,9%. De asemenea, împrumuturile acordate sectorului privat au urcat cu doar 3,3% în aprilie, după un avans de 3,9% luna precedentă. Creditele acordate gospodăriilor au crescut cu doar 2,5% în aprilie, după o expansiune de 2,9% luna precedentă.
„Datele monetare slabe din aprilie se adaugă perspectivelor economice sumbre pentru restul acestui an și ar putea încetini ritmul majorării dobânzilor de către Banca Centrală Europeană”, a apreciat Bert Colijn, economist la ING.
Studiul BCE sugerează că în trimestrul doi băncile intenționează să înăsprească accesul la împrumuturi și se așteaptă la o scădere a cererii pentru credite din partea firmelor și a gospodăriilor.
Creșterea masei monetare M3, considerată drept un indicator al activității economice, a încetinit la 1,9% în aprilie, de la 2,5% luna precedentă, sub estimările analiștilor, care mizau pe o creștere de 2,1%. Este cel mai slab ritm de creștere din iunie 2014.
Cele mai recente date indică faptul că scăderea depozitelor bancare din ultimele luni este mai degrabă provocată de majorarea dobânzilor și nu de temerile privind stabilitatea băncilor, susține Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Acesta se așteaptă la un nivel redus al creditării în contextul continuării majorării dobânzilor.
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANOFM: 8.152 de persoane au urmat cursurile de formare, în primele patru luni
-
ECONOMIEacum 6 zile
Schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 25.05.2023
-
ECONOMIEacum 7 zile
Termenul de intrare în vigoare a normelor metodologice de aplicare a Legii privind venitul minim de incluziune a fost devansat
-
ECONOMIEacum 7 zile
Recentele modificări aduse Legii contabilității au fost corelate cu prevederile cuprinse în ordinele ministrului Finanțelor
-
ECONOMIEacum 7 zile
Modificări la Legea privind dialogul social și la Codul Muncii
-
ECONOMIEacum 6 zile
UE prelungește suspendarea tarifelor vamale pentru importurile din Ucraina
-
ECONOMIEacum 6 zile
Salariile din administrația publică cresc, de la 1 iunie