Rețele sociale

ECONOMIE

Noul model al formularului 112, publicat în Monitorul Oficial

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 1005 din 29 octombrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 2814/1536/1806/2020 al ministrului Finanțelor Publice, ministrului Muncii și Protecției Sociale și ministrului Sănătății pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“.

Actul normativ a fost necesar ca urmare a modificărilor legislative adoptate de Parlament și Guvern în domeniul protecției sociale, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, în sensul adaptării corespunzătoare a modelului și conținutului formularului 112 și a instrucțiunilor de completare ale acestuia. Declarația cuprinde atât informații privind obligațiile fiscale ale contribuabililor, cât și informații necesare stabilirii prestațiilor sociale potrivit legislației specifice, acordate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Prevederile ordinului vizează modificarea formularului 112 în temeiul următoarelor acte normative:  Legea nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, cu modificările și completările ulterioare; ▪ OUG nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; ▪ Legea nr. 234/2019 pentru modificarea și completarea OUG nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic; ▪ OUG nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de SARS-CoV-2; ▪ OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajaților în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă; ▪ Legea nr. 188/2020 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; ▪ OUG nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2. S-a ținut, de asemenea, cont de necesitatea actualizării anexelor și instrucțiunilor de completare, în funcție de problemele semnalate din practică.

Astfel, ca urmare a intrării în vigoare a actelor normative menționate, au fost efectuate următoarele modificări:

▪ introducerea unor noi casete în Anexa 1.1. – Anexa angajator, Secțiunile C2, C3, E2 și E3, în vederea centralizării separate a concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă urmare a unei boli infectocontagioase pentru care se impune măsura carantinării sau măsura izolării;

▪ introducerea unor noi casete în Anexa 1.2. – Anexa asigurat – Secțiunea B.4, pentru declararea distinctă a bazelor de calcul ale indemnizațiilor acordate în baza dispozițiilor art. XI alin. (11) din OUG nr. 30/2020 și în baza dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 3 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, precum și a contribuției de asigurări sociale aferente;

▪ actualizarea unor casete din Anexa 1.2. – Anexa asigurat – Secțiunea B.1., în vederea includerii prevederilor art. 1 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, prevederilor OUG nr. 120/2020, precum și a prevederilor OUG nr. 147/2020;

▪ actualizarea unor casete din Anexa 1.2. – Anexa asigurat – Secțiunea B.4. Centralizator, în vederea includerii prevederilor art. 1 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, prevederilor OUG nr. 120/2020 precum și a prevederilor OUG nr. 147/2020;

▪ introducerea în Nomenclatorul „Tip asigurat” din Anexa nr. 4 a formularului, a unor  noi tipuri de asigurați, după cum urmează:

 Salariat care beneficiază de indemnizația prevăzută la art. 1 alin.(4) din O.U.G. nr. 132/2020, suportată din bugetul asigurărilor de șomaj;

– Membru cooperator, salariat în  baza convenției individuale de muncă, prevăzută de Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de indemnizația prevăzută la art. 3 alin. (1) din OUG 132/2020, pentru care nu se datorează contribuția asiguratorie pentru muncă;

– Salariat care beneficiază de indemnizația acordată potrivit OUG nr. 147/2020;

– Persoane fizice ale căror contracte individuale de muncă au  fost desfăcute că urmare a concedierii colective, conform legii, care primesc sume reprezentând plăți compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate;

– Modificarea denumirii tipului de asigurat 5 – Persoane fizice disponibilizate prin concedieri colective, care primesc compensații bănești individuale, suportate din fondul de salarii, potrivit dispozițiilor prevăzute în contractul de muncă;

– Persoane fizice care încasează venituri din salarii și asimilate salariilor sau venituri al căror tratament fiscal este cel asimilat veniturilor din salarii și asimilate salariilor și care nu se regăsesc, în perioada de raportare, în celelalte tipuri de asigurați prevăzute în   Nomenclatorul „Tip asigurat” din Anexa nr. 4. Acest tip de asigurat va fi utilizat numai în situația intervențiilor legislative care conduc la modificarea prezentului ordin, astfel încât până la amendarea în mod corespunzător a ordinului și a aplicației informatice, angajatoriil/plătitorii de venituri să își îndeplinească în termenul legal obligațiile declarative.

▪ introducerea în  Anexa 5  – Nomenclatorul „Indicativ condiții speciale”, a două noi valori aferente celor două noi locuri de muncă în condiții speciale, introduse prin Legea nr. 234/2019 și OUG nr. 10/2020;

▪ modificări de natură tehnică ce constau în actualizarea corespunzătoare a anexelor și a instrucțiunilor la ordin potrivit aspectelor semnalate de utilizatorii declarației.

Prevederile noului Ordin se aplică începând cu data de întâi a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial.

Direcțiile de specialitate și structurile subordonate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Ministerului Sănătății, precum și direcțiile de specialitate și structurile subordonate sau cele care funcționează sub autoritatea Ministerului Muncii și Protecției Sociale vor duce la îndeplinire prevederile acestui Ordin.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending