ECONOMIE
Șapte tipuri de malware care pot compromite echipamentele
Codurile informatice malware reprezintă una dintre cele mai frecvente amenințări cu care se confruntă zilnic utilizatorii internetului. Cu toate acestea, unii dintre ei nu cunosc mecanismul prin care astfel de secvențe de cod malițioase pot să infecteze sistemele.
Blogul din România al producătorului de soluţii de securitate Eset prezintă unele dintre cele mai comune metode și tactici folosite de atacatori pentru a păcăli utilizatorii să descarce secvențe malware pe sistemele utilizate de aceștia, pentru a compromite datele și securitatea echipamentelor.
E-mailuri de tip phishing și spam
Deși obiectivul principal al e-mailurilor de phishing este sustragerea informațiilor sensibile, precum datele de acces (nume de utilizator și parolă) la diverse servicii, codul de verificare a cardului (ultimele trei cifre de pe partea din spate a cardului de plată), codul PIN sau alte informații de identificare personală (PII), impersonând un contact sau o instituție de încredere, acestea pot conține deopotrivă atașamente sau linkuri care duc la infectarea dispozitivului dvs. cu malware.
„Este de aceea recomandat să nu parcurgeți niciodată superficial e-mailurile, ci să le citiți cu atenție. De cele mai multe ori veți remarca semne care vă indică relativ ușor că aveți de-a face cu o înșelătorie. Vă puteți uita după greșeli de ortografie, evocarea unui sentiment de urgență, solicitarea de informații personale sau un expeditor cu o adresă de e-mail ce provine dintr-un domeniu suspect”, arată Eset.
Site-uri web frauduloase
Pentru a înșela victimele să descarce aplicații rău intenționate, infractorii cibernetici aleg să falsifice site-urile web ale unor mărci sau organizații renumite. Aceștia creează replici, pagini web frauduloase ce impersonează entități reale, iar numele de domeniu este făcut să semene cât mai mult, cu unele diferențe subtile ce pot fi, totuși, remarcate, cum ar fi adăugarea unei litere/simbol sau chiar a unui cuvânt întreg. Aceste site-uri web sunt portițe către descărcarea nedorită de cod malware, prin care se încerca ademenirea victimelor, pentru a da click pe link-uri care vor descărca în cele din urmă aplicațiile malware pe dispozitivele lor.
Eset: Pentru a evita ca dispozitivul dvs. să fie infectat cu programe malware după vizitarea unui astfel de site web, căutați întotdeauna domeniul oficial introducându-l într-un motor de căutare sau tastându-l manual în bara de adrese. Este demn de menționat că o soluție de securitate adecvată vă va proteja, de asemenea, de majoritatea amenințărilor și vă va împiedica, de asemenea, să accesați site-uri web rău intenționate.
Unități flash USB
Dispozitivele de stocare externe sunt o formă populară de stocare și de transfer de fișiere; cu toate acestea, ele prezintă o serie de riscuri. De exemplu, rău voitorii se folosesc adesea de strategii de inginerie socială care mizează pe unității USB „pierdute”, pentru a înșela victimele să conecteze unități USB compromise la computerele lor. Odată ce unitatea afectată este conectată și deschisă, dispozitivul dvs. poate fi infestat cu un keylogger sau ransomware.
„Alternativ, dacă nu sunteți prudent când folosiți diverse unități USB, computerul dvs. poate fi infectat prin contaminare încrucișată. Pentru a atenua șansele de a vă contamina PC-ul, ar trebui să utilizați o soluție de securitate a sistemelor fiabilă și actualizată la zi, care va scana orice dispozitiv extern conectat la computer și vă va avertiza dacă acesta prezintă un conținut suspect”, conform Eset.
Partajare P2P și torentele
În timp ce, de-a lungul anilor, partajarea peer-to-peer și torentele și-au câștigat reputația ca fiind mediul ideal pentru descărcarea ilegală de software, jocuri și conținut media, acestea au fost folosite de atacatori ca o modalitate ușoară de diseminare a software-ului open-source și de artiști pentru a-și populariza muzica. Ambele medii au fost exploatate însă de hackerii black hat care injectează fișierele partajate cu cod rău intenționat. Cel mai recent, cercetătorii ESET au descoperit criminali cibernetici care utilizau în mod abuziv protocolul BitTorrent și rețeaua Tor pentru a răspândi KryptoCibule, un cryptostealer de tip multitasking.
Eset: Pentru a minimiza riscurile de a vă fi compromise dispozitivele, ar trebui să utilizați o rețea privată virtuală (VPN) de încredere pentru a vă cripta traficul și a-l proteja de ochii curioși. De asemenea, ar trebui să utilizați o soluție de securitate actualizată care vă poate proteja de majoritatea amenințărilor, inclusiv a virușilor sau a programelor malware care ar putea face parte din fișierele pe care încercați să le descărcați de pe torrent sau din alte surse.
Aplicații software compromise
Deși s-ar putea să nu aibă aceeași frecvența de apariție ca alte metode descrise, nu este exclus să vă intersectați cu astfel de programe software compromise. Un exemplu bun ar fi cazul CCleaner. În cazul acestor atacuri, hackerii black hat injectează malware-ul direct în aplicație, care, odată deschisă de utilizatori, este răspândită mai departe.
Pentru că CCleaner este o aplicație de încredere, niciun utilizator nu s-ar fi gândit să o verifice atent. Cu toate acestea, ar trebui să aveți grijă atunci când descărcați orice tip de software, chiar și în cazul celor în care aveți încredere. O soluție de securitate fiabilă este oricând un ajutor în plus, este de asemenea recomandat să actualizați în mod regulat aplicațiile, să implementați patch-urile de securitate, tratând orice vulnerabilități sau lacune găsite în aplicațiile afectate.
Adware
Unele site-uri web sunt adesea pline de diverse reclame care apar de fiecare dată când dați click pe orice secțiune a paginii web sau pot chiar apărea de fiecare dată când accesați anumite site-uri web. În timp ce scopul acestor anunțuri este de a genera în general venituri pentru aceste site-uri, unele dintre ele sunt legate de diferite tipuri de programe malware și, dând click pe aceste anunțuri sau secvențe adware, îl puteți descărca involuntar pe dispozitivul dvs. Unele reclame folosesc chiar mesaje menite să stârnească panica, prin care utilizatorii sunt anunțați că dispozitivul lor a fost compromis și că numai soluția lor îl poate curăța, lucru care bineînțeles că nu este real.
O cantitate considerabilă de adware poate fi evitată utilizând extensii de încredere care blochează anunțurile pe browserul dvs. atunci când vizitați diverse site-uri. Un alt lucru pe care îl puteți face este să evitați cu totul să accesați site-urile web suspecte care utilizează astfel de reclame.
Aplicații false
Ultima categorie din această listă se referă la aplicațiile mobile false. Aceste aplicații impersonează de regulă aplicații legitime, în încercarea de a păcăli utilizatorii să le descarce pe dispozitivele lor. Acestea pot lua forma oricărei aplicații, prezentându-se ca instrumente fitness, aplicații pentru criptomonede sau chiar aplicații dedicate COVID-19. În realitate, utilizatorii nu beneficiază de serviciile anunțate, iar dispozitivele sunt infestate cu diverse tipuri de malware, cum ar fi ransomware, spyware sau keyloggers.
„Pentru a evita descărcarea unor astfel de aplicații, ar trebui să vă orientați către aplicațiile oferite de dezvoltatorii de încredere, cu o experiență și recenzii verificabile. De asemenea, menținerea dispozitivelor actualizate la zi vă poate ajuta să rămâneți protejat de diverse amenințări ce ar putea încerca să exploateze vulnerabilități prezente în versiunile mai vechi de aplicații și sisteme de operare”, transmite Eset.
Deși lista strategiilor folosite de infractorii cibernetici pentru a ataca utilizatorii de pe internet este amplă și poate să crească oricând (hackerii black hat continuă să vină cu noi tactici rău intenționate constant), există modalități prin care vă puteți păstra datele și dispozitivele protejate. Aceste amenințări pot fi contracarate prin respectarea unor practici esențiale de securitate cibernetică, care includ utilizarea de soluții de securitate de încredere și menținerea sistemelor actualizate la zi, informează Mediafax.
ECONOMIE
MF: În proiect, noi reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru punerea în aplicare a prevederilor pct.3 lit.b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr.5 la Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, document prin care sunt propuse o serie de reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.
MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-a avut în vedere transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În acest sens, a fost completat Codul de procedură fiscală la Titlul X ”Aspecte internaționale” Capitolul I ”Cooperarea administrativă în domeniul fiscal” cu art. 291^5 care lărgește sfera de aplicare a schimbului automat obligatoriu de informații prin includerea Operatorilor de platforme.
Acestora le revine obligația de a colecta informații despre vânzătorii care se înscriu pe platformele administrate de ei și, complementar, obligația de a le raporta, alături de date privind activitățile derulate și contraprestațiile cumulate, către autoritatea competentă din România. Astfel, art.291^5 alin.(1) statuează că operatorii de platformă cărora le revine obligația de raportare trebuie să îndeplinească procedurile de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5.
De asemenea, alineatul (2) al art. 291^5 dispune că, în temeiul procedurilor de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5, autoritatea competentă din România comunică, prin intermediul schimbului automat și în termenul prevăzut la alin. (5), autorității competente a statului membru de rezidență al Vânzătorului raportabil (determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II a anexei nr. 5) sau, după caz, autorității competente a statului membru în care sunt situate bunurile imobile în situația Vânzătorului raportabil care prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, anumite informații referitoare la fiecare vânzător raportabil.
În vederea colectării și realizării schimbului automat de informații menționat anterior, Operatorii de platformă care au obligația de raportare către autoritatea competentă din România trebuie să aplice procedura de diligență prevăzută la Secțiunea a II-a din cadrul anexei V la Codul de procedură fiscală. Potrivit subsecțiunii B punctul 1 din cadrul secțiunii menționate, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare vânzător care este o persoană fizică și care nu este Vânzător Exclus: a) prenumele și numele; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent, și, în absența unui NIF, locul nașterii vânzătorului respectiv; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) data nașterii.
De asemenea, potrivit punctului 2 din cadrul aceleiași subsecțiuni, pentru fiecare vânzător care este o entitate și care nu este vânzător exclus, Operatorul de platformă care are obligația de raportare trebuie să colecteze următoarele informații: a) denumirea juridică; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) numărul de înregistrare în Registrul Comerțului; f) existența oricărui sediu permanent prin care se realizează activități relevante în România sau în oricare alt stat membru, dacă informația este disponibilă, indicând fiecare stat membru în care este situat un astfel de sediu permanent.
În același timp, la subsecțiunea E din secțiunea a II-a din cadrul anexei 5 la Codul de procedură fiscală, sunt prevăzute reguli privind colectarea de către Operatorul de platformă care are obligația de raportare a informațiilor privind bunurile imobile închiriate.
Totodată, potrivit subsecțiunii C din cadrul secțiunii a II-a, Operatorii de platformă care au obligația de raportare au și obligația verificării informațiilor despre vânzător. Astfel, în cazurile în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare are motive să considere că oricare dintre informațiile descrise la subsecțiunile B sau E pot fi inexacte în temeiul informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din România sau de către autoritatea competentă a unui stat membru într-o cerere privind un anumit vânzător, Operatorul de platformă care are obligația de raportare solicită vânzătorului să corecteze informațiile despre care s-a constatat că sunt incorecte și să furnizeze documente justificative, date sau informații, provenite dintr-o sursă independentă, cum ar fi un document de identificare valabil, emis de o autoritate publică din România sau din alt stat membru sau un certificat de rezidență fiscală, aprobat prin ordin al ministrului Finanțelor.
Având în vedere faptul că, în prezent, solicitarea și eliberarea certificatului de rezidență fiscală se realizează în condițiile OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este necesar să se reglementeze faptul că formularistica respectivă poate fi utilizată și în scopul punerii în aplicare a pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din anexa nr.5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
În acest context, a fost elaborat proiectul de Ordin al ministrului finanțelor pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
ECONOMIE
ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea Anexei nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară, prin care propune modificarea formularului Invitație.
ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 188/2022, au fost completate prevederile art. 149 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin introducerea unui nou alineat (5), cu următorul cuprins:
„(5) Audierea contribuabilului/plătitorului se efectuează potrivit art. 9 alin. (1) și (3) – (5). Persoana are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului de control fiscal”.
În acest context, în vederea aplicării prevederilor art. 149 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, a fost promovat acest nou proiect de Ordin al președintelui ANAF, care urmează să modifice Anexa nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020, în vederea completării și modificării formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară, cu respectarea prevederilor legale menționate.
Astfel, pentru aducerea la cunoștința contribuabilului a termenului legal pentru formularea punctului de vedere față de constatările organului fiscal, prin prezentul proiect de ordin se modifică formularul Invitație cu aceste precizări. Modificările din conținutul proiectului vor fi aplicate de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de structurile cu atribuții de control antifraudă și de structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale, competente să efectueze acțiunile de verificarea documentară.
ECONOMIE
Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro
Creșterea creditării bancare în zona euro a încetinit semnificativ în aprilie, reflectând efectele majorării dobânzilor și ale perspectivelor economice sumbre, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite DPA, preluată de Agerpres.
Creditarea către rezidenții din zona euro a crescut în ritm anual cu 1,5% în aprilie, iar cea pentru administrațiile publice a scăzut cu 0,9%. De asemenea, împrumuturile acordate sectorului privat au urcat cu doar 3,3% în aprilie, după un avans de 3,9% luna precedentă. Creditele acordate gospodăriilor au crescut cu doar 2,5% în aprilie, după o expansiune de 2,9% luna precedentă.
„Datele monetare slabe din aprilie se adaugă perspectivelor economice sumbre pentru restul acestui an și ar putea încetini ritmul majorării dobânzilor de către Banca Centrală Europeană”, a apreciat Bert Colijn, economist la ING.
Studiul BCE sugerează că în trimestrul doi băncile intenționează să înăsprească accesul la împrumuturi și se așteaptă la o scădere a cererii pentru credite din partea firmelor și a gospodăriilor.
Creșterea masei monetare M3, considerată drept un indicator al activității economice, a încetinit la 1,9% în aprilie, de la 2,5% luna precedentă, sub estimările analiștilor, care mizau pe o creștere de 2,1%. Este cel mai slab ritm de creștere din iunie 2014.
Cele mai recente date indică faptul că scăderea depozitelor bancare din ultimele luni este mai degrabă provocată de majorarea dobânzilor și nu de temerile privind stabilitatea băncilor, susține Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Acesta se așteaptă la un nivel redus al creditării în contextul continuării majorării dobânzilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 5 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 25.05.2023
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 30 mai 2023
-
ECONOMIEacum 4 zile
Lege promulgată: 27 octombrie, Ziua Sustenabilității în România
-
ÎNREGISTRĂRIacum 3 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 30.05.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară
-
ECONOMIEacum 5 zile
În proiect, noi reglementări privind arhivarea documentelor electronice
-
ECONOMIEacum 5 zile
Evaluarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, susținut printr-o platformă digitală