Rețele sociale

ECONOMIE

Noul model al declarației unice, publicat în Monitorul Oficial

Radio CECCAR FM

A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 33 din 12 ianuarie 2021 Ordinul nr. 14/2021 al ANAF pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului 212 „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”.

Modificările față de precedentul formular sunt, în principal, următoarele:

 introducerea la Capitolul I a două secțiuni distincte, secțiunile 5 și 6, pentru stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.30/2020, precum și de OUG nr.132/2020;

▪ introducerea la Secțiunea 4 de la Capitolul I a rândurilor necesare pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr.153/2020 referitoare la deductibilitatea costului de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale din impozitul anual pe venit;

▪ eliminarea rubricilor referitoare la veniturile din închiriere în scop turistic din capitolul II „Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate pentru anul ………..”;

▪ actualizarea secțiunii 7 „Sumarul obligațiilor privind impozitul pe venitul realizat și contribuțiile sociale datorate, stabilite prin declarația curentă” de la Capitolul I din formular.

Totodată, au fost actualizate în mod corespunzător și instrucțiunile de completare a declarației unice.

ECONOMIE

Deficitul bugetar, 1,72% din PIB în primele patru luni

Radio CECCAR FM

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 1,72% din PIB după primele patru luni din acest an, respectiv 27,35 miliarde de lei, de la 1,42% din PIB la sfârșitul lunii martie, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. În perioada similară din 2022, deficitul bugetului general consolidat a fost de 1,23% din PIB.

„Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,72 % din PIB, respectiv 27,35 miliarde de lei (…) datorat în principal de creșterea volumului de investiții cu 58,0% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 3,57 miliarde de lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, precizează MF.

Potrivit MF, veniturile totale au însumat 158,41 miliarde de lei în primele patru luni ale anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora a fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și accizelor, în timp ce încasările din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 13,10 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 28,1% față de nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut, influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (128,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (39,2%, respectiv 12,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,7%). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum și de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG nr. 16/2022.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 50,57 miliarde de lei, în creștere cu 12,3% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, precum și ca urmare a măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu data de 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,38 miliarde de lei, consemnând o creștere de 3,1% (an/an), susținută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (10,1%). Încasările nete din TVA au înregistrat 32,76 miliarde de lei, în creștere cu 3,7% (an/an). Evoluția mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât și de majorarea restituirilor de TVA cu 40,4%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (9,3 miliarde de lei în ianuarie – aprilie 2023, comparativ cu 6,6 miliarde de lei în ianuarie – aprilie 2022).

Veniturile din accize au însumat 13,07 miliarde de lei, consemnând o creștere de 19,9% (an/an), explicată de avansul semnificativ al accizelor pentru produsele din tutun (49,4%). În același timp, dinamica negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice s-a ameliorat (-4,5%), în condițiile unei evoluții pozitive a acestora în luna aprilie. Dinamica lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 12,75 miliarde de lei, consemnând o scădere de 6,2% (an/an), influențată de reducerea încasărilor din redevențe, pe fondul descreșterii prețurilor energiei, care de altfel au impactat negativ și veniturile suplimentare din energie (cuprinse la categoria alte impozite pe bunuri și servicii).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 13,08 miliarde de lei, în creștere cu 27,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 185,77 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 11,4% din PIB la 11,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 41,72 miliarde de lei, în creștere cu 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,6% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 23,74 miliarde de lei, în creștere cu 17,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 20,0% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,67 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,23 miliarde de lei ca urmare a prefinanțării în primele 4 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, după primele 4 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 50,0% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 66,29 miliarde de lei în creștere cu 9,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei indemnizații compensatorii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele patru luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,46 miliarde de lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,78 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,11 miliarde de lei) care reprezintă 31,18% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 2,89 miliarde de lei, reprezentând în principal sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 15,21 miliarde de lei, cu 34,8% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 19,24 miliarde de lei, în creștere cu 58,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 12,18 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,69% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la Procedura de implementare a Programului Garant Construct

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 474 din 29 mai 2023 a fost publicat Ordinul nr. 1.631/1.005/2023 al ministrului Finanțelor și al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru modificarea anexei la Ordinul comun nr. 999/628/2022 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului Garant Construct și a Schemei de ajutor de stat asociate Programului Garant Construct. Reamintim că obiectivul principal al programului Garant Construct constă în susținerea finanțărilor destinate implementării proiectelor privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu implementate de IMM-uri din sectorul construcțiilor și unități administrativ-teritoriale, prin acordarea de garanții guvernamentale în mod transparent și nediscriminatoriu, de maximum 90% din valoarea finanțărilor accesate de acești beneficiari. Programul Garant Construct are două componente: a) Subprogramul de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcțiilor; b) Subprogramul de susținere a proiectelor de investiții de scară mică pentru unitățile administrativ-teritoriale, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor.

Potrivit noului act normativ, în cadrul schemei de ajutor de stat asociate acestui program, din ajutorul de stat se acoperă plata dobânzii datorate de beneficiarii Programului pe o perioadă de 24 de luni de la data acordării creditului (data primei utilizări a creditului), sub rezerva prelungirii Cadrului temporar, fără a se depăși data de 31 decembrie 2024 (inclusiv), precum și valoarea integrală a comisionului de administrare și a comisionului de risc datorat pe întreaga durată de derulare a creditului garantat în cadrul Programului. Grantul include și o componentă nerambursabilă în valoare de maximum 10%, exclusiv pentru creditele de investiții, aplicată la valoarea finanțării garantate, numai pentru beneficiarii încadrați în categoria IMM, ce se va acorda din bugetul de stat, prin bugetul MF, în termen de 1 an de la data solicitării transmise de FNGCIMM/FRC, pe baza deciziei de plată emise de administratorii schemei.

Plata ajutorului de stat sub formă de grant reprezentând valoarea cumulată a comisionului de risc, a comisionului de administrare și a dobânzilor se efectuează până la data de 31 decembrie 2024 inclusiv, în limita creditelor aferente Programului Garant Construct, aprobate în bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni generale la subdiviziunea de clasificație bugetară «Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat», conform angajamentului legal emis în baza unei decizii de plată a sumelor de virat în contul FNGCIMM/FRC, conform prevederilor schemei de ajutor de stat asociate Programului Garant Construct prevăzute în secțiunea a 2-a, emisă și transmisă lunar de administratorii schemei.

Pentru creditele de investiții, plata componentei nerambursabile în valoare de maximum 10% din valoarea creditului utilizat se realizează în termen de 1 an de la data solicitării transmise de FNGCIMM/FRC, pe baza deciziei de plată emise de administratorii schemei.

În noul Ordin se mai stipulează, între altele, că, în cadrul schemei de ajutor de stat asociate acestui program, din ajutorul de stat sub formă de grant se acoperă plata dobânzii datorate de beneficiarii Programului pe o perioadă de 24 de luni de la data acordării creditului, valoarea integrală a comisionului de administrare și a comisionului de risc datorat pe întreaga durată de derulare a creditului garantat și componenta nerambursabilă în valoare de maximum 10% aplicată la valoarea finanțării garantate, acordată beneficiarilor care se încadrează în categoria IMM pentru creditele de investiții. În cadrul schemei de ajutor de stat, plata grantului nu trebuie să depășească data de 31 decembrie 2024 (inclusiv).

Continuare

ECONOMIE

MCID: Peste 26 milioane de euro pentru implementarea robotizării în 18 instituții publice

Radio CECCAR FM

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a semnat astăzi contractul de finanțare cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în vederea implementării robotizării în administrația centrală. Potrivit unui comunicat al MCID, proiectul urmează să fie finalizat până la 31 decembrie 2025 și are o valoare totală de peste 107,4 milioane lei fără TVA, echivalentul a 21,9 milioane euro, fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la care se adaugă circa 20,4 milioane lei, echivalentul a 4,16 milioane euro, reprezentând valoarea neeligibilă a TVA.

Obiectivele generale ale proiectului sunt sprijinirea transformării digitale, creșterea productivității și rezilienței și reducerea erorilor și a timpului de prelucrare a cererilor cetățenilor adresate autorităților publice, prin adoptarea de soluții de automatizare a proceselor de lucru robotice – RPA, automatizarea sarcinilor laborioase, repetitive și bazate pe norme.

„Cred, și am afirmat în numeroase ocazii, că un stat digitalizat este unul prietenos cu cetățeanul. Prin acest program finanțat prin PNRR creăm un mecanism de implementare pentru automatizarea proceselor în administrația publică, practic ne conectăm la viitor. Folosirea inteligenței artificiale și a roboților face munca funcționarilor publici mai ușoară. Din perspectiva cetățeanului, acesta va câștiga timp, prelucrarea cererilor fiind mult mai rapidă. Acest lucru este valabil și pentru agenții economici. Nu în ultimul rând, programul va duce la îmbunătățirea interacțiunii dintre cetățeni și mediul de afaceri cu autoritățile și instituțiile publice”, a declarat ministrul de resort, Sebastian Burduja.

Potrivit MCID, 18 instituții publice din administrația centrală, unde au fost implementate soluții de sprijinire a automatizării proceselor de lucru robotice și promovarea inteligenței artificiale, sunt beneficiarele acestui proiect.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending