UE ia noi măsuri pentru a face față războiului Ucraina-Rusia

În timpul summitului de joi, 24 martie, și vineri, 25 martie, din Bruxelles, liderii UE au convenit adoptarea rapidă de noi sancțiuni la adresa Rusiei și noi contramăsuri pentru a face față consecințelor războiului Ucraina-Rusia. Printre altele, liderii UE au convenit înființarea unui fond de solidaritate pentru Ucraina și realizarea achizițiilor comune de gaze pe bază voluntară pentru a consolida puterea de negociere și a încerca obținerea unor prețuri mai bune din partea furnizorilor. De asemenea, miercuri, 23 martie, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru general de ajutor de stat temporar care permite statelor UE să sprijine întreprinderile afectate de criza din Ucraina, similar celui adoptat pentru pandemia de COVID-19. Ca parte a cadrului general, statele membre vor putea să acorde până la 400.000 de euro întreprinderilor afectate de criză sau de sancțiuni și contramăsuri, a declarat Comisia. Cadrul general va fi în vigoare până la sfârșitul lui 2022 și ar putea fi extins. În aceeași zi, Comisia a anunțat, într-un comunicat, că va lua noi măsuri pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor refugiaților ucraineni, inclusiv elaborarea unor noi îndrumări pentru facilitarea recunoașterii calificărilor profesionale obținute în Ucraina.

Charles Michel, reales președinte al Consiliului European

Liderii UE au decis joi, 24 martie, să reînnoiască mandatul lui Charles Michel la conducerea Consiliului European pentru doi ani și jumătate, de la 1 iunie 2022 până la 30 noiembrie 2024. Aflat în funcție din decembrie 2019, fostul prim-ministru belgian și-a exprimat disponibilitatea de a-și continua mandatul și nu a avut niciun contracandidat. Președintele prezidează ședințele Consiliului European și facilitează activitatea acestuia. De asemenea, acesta asigură reprezentarea externă a UE în ceea ce privește politica comună externă și de securitate a blocului comunitar.

Rata minimă de impozitare corporativă – prilej de dispută în rândul eurodeputaților

Luni, 21 martie, Comisia pentru afaceri economice si monetare (ECON) a Parlamentului European a dezbătut proiectul de raport pentru opinia asupra Directivei de implementare a Pilonului II, redactat de eurodeputata Aurore Lalucq (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Franța). În timpul dezbaterii, grupurile politice nu au căzut de acord cu privire la propunerea acesteia de a crește rata minimă de impozitare de la 15 la 21%. Grupurile EPP și Renew Europe doresc să respecte acordul OCDE cât mai mult posibil și se opun schimbării elementelor fundamentale ale textului. De asemenea, proiectul de raport adaugă anumite măsuri de protecție referitoare la impozitul suplimentar național, reduce anumite perioade de tranziție pentru separări, solicitând un studiu ex-post și o clauză de revizuire. Eurodeputații au putut depune amendamente până la 29 martie. Raportul va fi votat în comisie la sfârșitul lunii aprilie și în plen în iunie.

Eurodeputații consultă experții referitor la pachetul AML

Marți, 22 martie, eurodeputații din comisiile ECON și LIBE ale Parlamentului European au interpelat mai mulți experți cu privire la pachetul AML, publicat în iulie 2021. Margarete von Galen, fostul președinte al Consiliul Barourilor și al Societăților de Drept din Europa (CCBE), a subliniat în mod special că nu există probe conform cărora supravegherea europeană ar fi mai bună și mai eficientă decât supravegherea națională, în special supravegherea de către barouri. Organismele autoreglementate au o înțelegere mai bună a profesiei decât viitoarea autoritate UE (AMLA), a argumentat aceasta. Roland Papp, Senior Policy Officer la Transparency International, a fost de acord că nu este necesară o supraveghere directă a sectorului nefinanciar, dar a afirmat că AMLA ar trebui să știe ce se întâmplă pe teren, inclusiv dacă organismele autoreglementate își fac treaba sau nu. După prezentări, eurodeputații au întrebat experții despre rolul registrelor de beneficiari reali, implicațiile pentru protecția datelor, cooperarea și construirea încrederii între părțile interesate și activele crypto. Eurodeputatul Luis Garicano (Partidul Renew Europe, Spania) a oferit asigurări că PE nu încearcă sub nicio formă să interfereze cu activitatea avocaților și a confirmat că vor fi prevăzute căi legale împotriva deciziilor AMLA. Eurodeputații Eero Heinäluoma (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Finlanda) și Damien Carême (Partidul Verde/Alianța Liberă Europeană, Franța) au publicat săptămâna aceasta proiectul de raport privind Reglementarea AML, care propune numeroase modificări și va dezbătut în comisiile relevante ale Parlamentului European la 31 martie. Lucrările la AMLA și Directiva AML sunt încă în desfășurare.

Eurodeputații fac apel la impozite coordonate pe profiturile extraordinare

Statele UE ar trebui să impună un impozit pe profiturile extraordinare pentru companiile de petrol și gaze, a argumentat un grup de eurodeputați într-o scrisoare publicată recent. Aceștia salută Comunicarea privind „RePowerEU” emisă de Comisia UE, în cadrul căreia aceasta sugerează ca statele membre să aibă în vedere măsuri fiscale temporare asupra profiturilor extraordinare cu scopul de a diminua prețurile ridicate la energie și posibilitatea de a compensa parțial facturile mai mari la energie. Pentru ca acele măsuri să fie foarte eficiente și pentru a furniza un mediu concurențial echitabil, eurodeputații fac apel la o coordonare strânsă între statele membre. „Doar dacă măsurile sunt similare în toate cele 27 de state membre ale UE, iar profiturile extraordinare pot fi impozitate egal, companiile nu vor avea șansa de a evita impozitele în statele europene, unde măsurile sunt slab impuse și implementate”, au afirmat eurodeputații.

Consultare OCDE privind un nou cadru global de transparență fiscală pentru activele crypto

OCDE a deschis marți, 22 martie, o consultare publică referitoare la un nou cadru global de transparență fiscală pentru activele crypto (Cadrul general de raportare privind activele crypto – CARF). G20 a mandatat OCDE să elaboreze un cadru general care să vizeze raportarea și schimbul de informații cu privire la activele crypto. Cadrul general propus acoperă activele crypto care pot fi deținute și transferate într-o manieră descentralizată, fără intervenția intermediarilor financiari tradiționali, precum și clasele de active care se bazează pe o tehnologie similară ce pot apărea în viitor. Pe lângă CARF, OCDE a elaborat și propuneri ca parte a primei revizuiri exhaustive a Standardului Comun de Raportare (CRS) pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare dintre state. Propunerea extinde domeniul de aplicare al CRS pentru a acoperi produsele care au la bază moneda electronică și monedele digitale ale băncilor centrale și adaugă noi prevederi pentru a evita o raportare dublă, precum și pentru a îmbunătăți procedurile de verificare prealabilă. Părțile interesate pot transmite comentarii până la 29 aprilie 2022. Pe baza contribuțiilor primite, OCDE plănuiește să finalizeze regulile și să transmită un raport către G20 în octombrie 2022.