Comisia UE anunță noi măsuri pentru depășirea crizei energetice

Miercuri, 7 septembrie, președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a anunțat, într-o declarație, cinci măsuri imediate pe care UE le va lua pentru a răspunde la criza energetică. Comisia va propune un plafon pentru veniturile companiilor care produc electricitate la costuri reduse, precum și o „contribuție temporară de solidaritate pe timp de criză” pentru companiile de pe piața combustibililor fosili. Deși structura acestei ultime opțiuni nu este cunoscută încă, aceasta ar acționa ca un impozit pe profiturile extraordinare și, potrivit raportărilor, ar utiliza profiturile înainte de impozitare ale tuturor companiilor din sectoarele petrolului, gazului și cărbunelui ca bază, avându-se în vedere evitarea dublei impozitări. Totodată, Comisia va propune o țintă obligatorie pentru reducerea cererii de electricitate, un plafon pentru prețul gazului rusesc și o redistribuire a profiturilor extraordinare pentru a sprijini gospodăriile. Comisia va înainta oficial propunerile marți, 13 septembrie. Miniștrii energiei au discutat aceste opțiuni într-o întâlnire de urgență a Consiliului energiei, organizată vineri, 9 septembrie.

Armonizarea sistemului de impozitare directă, în centrul discuțiilor miniștrilor de finanțe ai UE

Sâmbătă, 10 septembrie, miniștrii de finanțe ai UE au discutat armonizarea în domeniul impozitării directe cu prilejul unei ședințe informale a Ecofin din Praga. Într-un document pregătitor, președinția cehă a Consiliului UE a invitat miniștrii să facă schimb de opinii cu privire la posibile evoluții în domeniul impozitării directe din cadrul UE și în special referitor la măsura în care aceștia consideră că armonizarea este singura cale pentru viitor, precum și măsura în care inițiativele legislative complementare prin activități legate de instrumente juridice fără caracter obligatoriu ar putea reprezenta o opțiune în acest sens. „Ca țară care asigură președinția, am deschis o dezbatere cu privire la măsura în care, pentru unele măsuri din domeniul fiscal luate la nivelul UE, o cale mai eficientă ar fi, de exemplu, recomandarea sau schimbul de bune practici în locul introducerii unor directive generale. În general, acestea sunt mai puțin adaptate la particularitățile statelor membre individuale. În astfel de situații, există un risc ca directiva să aducă doar beneficii minime, care vor fi depășite de costurile administrative pentru antreprenori și stat”, a explicat ministrul de finanțe ceh, Zbyněk Stanjura, într-o declarație de presă.

Avans important pentru cooperarea consolidată privind Pilonul II

Potrivit raportărilor, Comisia Europeană consultă statele membre cu privire la măsura în care acestea ar sprijini implementarea Pilonului II (impozitarea minimă) prin cooperarea consolidată pentru a evita dreptul de veto al Ungariei. Vineri, 9 septembrie, în timpul unei întâlniri informale a miniștrilor de finanțe ai UE organizate în Praga, Franța, Italia, Țările de Jos și Spania au prezentat o declarație comună prin care sprijină acest mecanism și, într-un sens mai larg, o implementare rapidă a Pilonului II în UE. „Dacă nu se va ajunge la unanimitate în următoarele săptămâni, guvernele noastre sunt pe deplin determinate să-și onoreze angajamentul. Suntem pregătiți să implementăm impozitarea minimă efectivă globală în 2023 și prin orice mijloace posibile”, au transmis acestea. O altă opțiune ar putea fi o transpunere coordonată în legislația națională. Recent, Germania s-a angajat să implementeze unilateral impozitul minim global, fără a aștepta acordul EU27. Dar în aceeași zi, ministrul de finanțe ceh, Zbyněk Stanjura, a temperat această inițiativă, declarând că încă este timp pentru găsirea unei soluții care să permită un acord unanim.

Nou acord de cooperare între UE și Ucraina privind fiscalitatea

Luni, 5 septembrie, Comisia Europeană a semnat un acord între UE și Ucraina care deschide calea către participarea Ucrainei la programul „Fiscalis” al UE. „Fiscalis” este noul program UE pentru cooperarea în domeniul fiscalității. Printre altele, acesta permite administrațiilor fiscale să colaboreze în lupta fraudei fiscale, evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive. Totodată, programul facilitează schimbul de informații și cooperarea administrativă dintre autorități și ajută la reducerea poverilor administrative și a costurilor de respectare a obligațiilor fiscale pentru contribuabili. Semnarea acestui acord înseamnă că Ucraina va fi putea lua parte la activitățile programului cu statele membre UE și alte state participante.

Pascal Saint-Amans părăsește OCDE

După 15 ani la OCDE, Pascal Saint-Amans, directorul Centrului OCDE pentru Politică și Administrație Fiscală, a anunțat luni, 5 septembrie, că se va retrage din organizație la sfârșitul lunii octombrie 2022. Într-o declarație publicată în aceeași zi, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, i-a mulțumit acestuia pentru „contribuția istorică și deosebit de importantă la reforma și administrarea politicii fiscale internaționale prin intermediul activității sale la OCDE”. Printre altele, Pascal Saint-Amans a lansat proiectul privind erodarea bazei impozabile și transferul profitului (BEPS) în 2012 și a negociat acordul decisiv al celor 137 de state și jurisdicții referitor la soluția pe doi piloni la provocările fiscale generate de digitalizarea și globalizarea economiei. Într-un interviu, acesta s-a declarat convinscă acordul fiscal va supraviețui deoarece se bazează deja pe o masă critică. Directorul adjunct al Centrului pentru Politică Fiscală și Administrație, Grace Perez-Navarro, va prelua funcția începând cu 1 noiembrie 2022, până la 31 martie 2023. Ea va fi sprijinită de David Bradbury și Achim Pross, în calitate de directori adjuncți.

Nou raport OCDE privind atitudinea față de îndeplinirea obligațiilor fiscale

Impozitarea eficientă a companiilor mari ar fi încurajată de eforturile sporite de a construi un sentiment de încredere și a îmbunătăți comunicarea dintre administrațiile fiscale și companiile multinaționale (MNE-uri), potrivit unui nou raport al OCDE, publicat luni, 5 septembrie. Raportul arată că, deși MNE demonstrează, în general, un angajament formal față de cooperarea cu administrațiile fiscale, în principal prin efectuarea la timp a plăților, percepțiile asupra transparenței MNE-urilor și a încrederii în informațiile furnizate de acestea sunt mai puțin favorabile. Raportul reflectă, totodată, percepțiile administrațiilor fiscale asupra comportamentului rețelelor de servicii profesionale Big Four legat de aspectele fiscale. Acesta revelă „tipare similare de percepții pozitive ale disponibilității acestora de a respecta litera legii și conformitatea formală, dar percepții mai puțin favorabile legat de respectarea spiritului legilor fiscale”, concluzionează raportul.