Rețele sociale

ECONOMIE

Deficitul bugetar, 1,72% din PIB în primele patru luni

Radio CECCAR FM

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 1,72% din PIB după primele patru luni din acest an, respectiv 27,35 miliarde de lei, de la 1,42% din PIB la sfârșitul lunii martie, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. În perioada similară din 2022, deficitul bugetului general consolidat a fost de 1,23% din PIB.

„Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,72 % din PIB, respectiv 27,35 miliarde de lei (…) datorat în principal de creșterea volumului de investiții cu 58,0% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 3,57 miliarde de lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, precizează MF.

Potrivit MF, veniturile totale au însumat 158,41 miliarde de lei în primele patru luni ale anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora a fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și accizelor, în timp ce încasările din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 13,10 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 28,1% față de nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut, influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (128,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (39,2%, respectiv 12,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,7%). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum și de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG nr. 16/2022.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 50,57 miliarde de lei, în creștere cu 12,3% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, precum și ca urmare a măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu data de 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,38 miliarde de lei, consemnând o creștere de 3,1% (an/an), susținută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (10,1%). Încasările nete din TVA au înregistrat 32,76 miliarde de lei, în creștere cu 3,7% (an/an). Evoluția mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât și de majorarea restituirilor de TVA cu 40,4%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (9,3 miliarde de lei în ianuarie – aprilie 2023, comparativ cu 6,6 miliarde de lei în ianuarie – aprilie 2022).

Veniturile din accize au însumat 13,07 miliarde de lei, consemnând o creștere de 19,9% (an/an), explicată de avansul semnificativ al accizelor pentru produsele din tutun (49,4%). În același timp, dinamica negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice s-a ameliorat (-4,5%), în condițiile unei evoluții pozitive a acestora în luna aprilie. Dinamica lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 12,75 miliarde de lei, consemnând o scădere de 6,2% (an/an), influențată de reducerea încasărilor din redevențe, pe fondul descreșterii prețurilor energiei, care de altfel au impactat negativ și veniturile suplimentare din energie (cuprinse la categoria alte impozite pe bunuri și servicii).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 13,08 miliarde de lei, în creștere cu 27,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 185,77 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 11,4% din PIB la 11,7% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 41,72 miliarde de lei, în creștere cu 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,6% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 23,74 miliarde de lei, în creștere cu 17,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 20,0% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,67 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,23 miliarde de lei ca urmare a prefinanțării în primele 4 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, după primele 4 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 50,0% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023. Cheltuielile cu asistența socială au fost de 66,29 miliarde de lei în creștere cu 9,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei indemnizații compensatorii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele patru luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,46 miliarde de lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,78 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,11 miliarde de lei) care reprezintă 31,18% din total subvenții.

Alte cheltuieli au fost de 2,89 miliarde de lei, reprezentând în principal sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 15,21 miliarde de lei, cu 34,8% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 19,24 miliarde de lei, în creștere cu 58,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 12,18 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,69% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

ECONOMIE

MF propune reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de OUG privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul a fost promovat la inițiativa Ministerului Finanțelor, Secretariatul General al Guvernului, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Culturii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în scopul „de a îmbunătăți cadrul legal, în contextul în care se impune modificarea pe calea ordonanței de urgență a unor acte normative în vederea evitării unor sincope în aplicarea normelor existente, consolidării financiar-bugetare a României și reducerii unor cheltuieli bugetare”.

Prin noul proiect de act normativ, MF  propune modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite condiții, a unui număr de funcții de conducere de 10% și acordarea și de către operatorii cu pierderi contabile a anumitor creșteri salariale, relatează Agerpres.

Astfel, proiectul de OUG prevede instituirea posibilității Guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcții de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăși 10% din numărul total de posturi aprobate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: autoritatea/agenția/instituția s-a reorganizat ca urmare a implementării prevederilor Legii nr. 296/2023, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență; după data intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023 a primit atribuții suplimentare pentru punerea în aplicare a unor prevederi legislative europene.

Documentul mai prevede ca serviciile publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, care asigură prestarea serviciilor comunitare de utilități publice, serviciile publice „Salvamont” și cele publice de salvare acvatică să își desfășoare activitatea cu un număr mai redus de posturi decât cel prevăzut la art. XXIX alin. (1) din Legea nr. 296/2023, respectiv 50 de posturi.

De asemenea, conform Notei de fundamentare, pentru a nu afecta veniturile salariale aflate în plată pentru majoritatea personalului operatorilor economici se propune menținerea acordării bonusurilor reprezentând drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichetele de masă/norma de hrană la valoarea aflată în plată, pentru personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei, inclusiv, atât pentru operatorii economici care nu au pierderi, cât și pentru operatorii economici care au înregistrat pierderi.

Proiectul mai propune exceptarea de la aplicarea măsurilor pentru disciplina economico-financiară a întreprinderilor publice cu capital deținut majoritar de stat ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a celor definite la alin. (3) – (6) de la art. 1 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice precum și a Băncii Națională a României.

De asemenea, pentru operatorii economici care au indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene nerambursabile, se reglementează posibilitatea, ca în baza aprobării autorității publice tutelare să efectueze cheltuieli necesare în vederea realizării acestor indicatori prin excepție de la prevederile din capitolul III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

„Se creează temeiul legal pentru a se putea elabora în viitor Memorandumuri de exceptare a unor operatori economici de la aplicarea prevederilor capitolului III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară, pentru unele categorii de cheltuieli, în cazul în care aplicarea acestor măsuri afectează negativ activitatea acestor operatori”, se menționează în Nota de fundamentare.

Avându-se în vedere necesitatea îndeplinirii unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene nerambursabile, se propune ca prevederile în vigoare referitoare la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din sistemul bugetar să nu se aplice posturilor vacante a căror ocupare condiționează îndeplinirea acestor indicatori.

Proiectul subliniază că, din cauza insuficienței fondurilor publice pentru finanțarea rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor 2014-2020 (inclusiv a celor rezultate în urma supracontractării), în contextul marjei bugetare restrânse, precum și a epuizării bugetelor programelor operaționale din finanțare europeană, este necesară reglementarea asigurării unor surse alternative de finanțare. „Astfel, prin prezentul act normativ se propune: amânarea reîntregirii fondurilor utilizate din Programul Național de Redresare și Reziliență în decembrie 2023, până la sfârșitul anului 2024; continuarea utilizării temporare a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente Programului Național de Redresare și Reziliență, pentru programele operaționale finanțate din fonduri europene structurale și de investiții aferente perioadei de programare 2014-2020. Ulterior, aceste sume vor fi reîntregite din sumele alocate de la bugetul de stat (…) până la finele anului 2024; modificarea mecanismului reîntregirii sumelor utilizate temporar din bugetul de stat în locul finanțării europene. Menționăm că, în lipsa adoptării măsurilor incluse în prezentul proiect de act normativ, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către Autoritățile de Management a plății cererilor de rambursare primite de la beneficiari și, implicit, nerespectarea prevederilor cadrului legal național și european”, se precizează în document.

Proiectul de act normativ mai propune ca Executivul să poată stabili anual, prin Memorandum elaborat de Ministerul Finanțelor, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților, cu capital integral sau majoritar de stat, precum și în cazul regiilor autonome înființate de stat, care aplică prevederile OG nr. 64/2001, repartizarea unei cote din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, mai mare decât limita stabilită, de minimum 50% dividende/vărsăminte la bugetul de stat.

De asemenea, s-a reglementat că Guvernul poate aproba, în cazuri temeinic justificate, prin memorandumuri, elaborate de autoritățile publice tutelare în baza unor analize efectuate de acestea, și avizate de Ministerul Finanțelor, exceptarea sau stabilirea unei alte cote decât cea prezentată mai sus. Totodată, s-a reglementat că diferența dintre cota ce poate fi stabilită anual de Guvern prin memorandum elaborat de Ministerul Finanțelor și cea aprobată de Guvern, prin memorandumuri elaborate de autoritățile publice tutelare, să fie repartizată la alte rezerve, ca sursă proprie de finanțare și să fi utilizată exclusiv și în integralitate în scopul finanțării investițiilor cu impact major în menținerea/dezvoltarea activității economice a acestora din anul curent, iar suma rămasă neutilizată la finele anului în curs să se vireze sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul statului în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

În vederea aplicării politicii salariale de către operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, proiectul reglementează ca operatorii economici care au înregistrat pierderi contabile și/sau plăți restante la 31 decembrie 2023 să poată acorda anumite creșteri salariale condiționat de prezentarea, odată cu aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, a unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară, aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor sau Consiliul de Administrație, după caz, care să conțină măsuri concrete și cuantificabile de reducere a pierderilor și plăților restante, după caz și termenele de realizare a acestora și să nu programeze în anul 2024 creșterea numărului de personal față de cel realizat în anul 2023, cu anumite excepții.

Alte condiții sunt să nu acorde în anul 2024 premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare, să nu majoreze/indexeze sau după caz să nu prevadă alte mecanisme de creștere salarială în cursul anului 2024, pentru drepturile reprezentând salarii aflate în plată la 31 decembrie 2023.

De asemenea, pentru operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent și care nu programează pierderi în anul 2024, se reglementează ca în cazuri temeinic justificate, precum realizarea unor investiții cu impact major în menținerea/dezvoltarea activității economice a acestora, precum și de influența unor factori care nu depind de acțiunea/inacțiunea acestora, să poată fi exceptați de la aplicarea corelației dintre indicele de creștere a câștigului mediu brut lunar pe salariat cu indicele de creștere a productivității muncii calculate în unități valorice sau fizice, după caz, prin Memorandum aprobat de Guvern.

Se reglementează că sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2024 să fie acordate proporțional cu numărul de luni din anul curent, urmărindu-se astfel a se evita acordarea unor creșteri ale cheltuielilor de natură salarială mai mari decât decât indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru întreg anul 2024, chiar dacă aceste cheltuieli se încadrează în nivelul aprobat.

„Pe cale de consecință, în situația în care acordarea unor creșteri salariale nu se va face de la începutul anului 2024, respectiv de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, după caz, ci în a doua parte sau în ultima parte a anului 2024, există posibilitatea ca unii operatori economici să acorde creșteri semnificativ mai mari ale cheltuielilor de natură salarială decât indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru întreg anul 2024, ei încadrându-se în nivelul aprobat al anului 2024, dar care, în anul următor, vor conduce la o reîntregire a cheltuielilor cu salariile superioară indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2024 (6%)”, se menționează în Nota de fundamentare.

Totodată, se prevăd sancțiuni pentru nerespectarea politicii salariale de către operatorii economici care înregistrează pierderi și/sau plăți restante.

Proiectul de OUG mai prevede, având în vedere succesul de care s-a bucurat Programul social național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității și numeroasele solicitări ale potențialilor beneficiari înscriși deja pe o lista de așteptare, continuarea derulării proiectului și în anul 2024, prin crearea condițiilor pentru asigurarea creditelor de angajament necesare derulării acestuia.

Continuare

ECONOMIE

Cadrul de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din PAC 2023-2027, aprobat

Radio CECCAR FM

Guvernul a stabilit cadrul general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), citat de Agerpres.

„În ședința Guvernului din data de 14 martie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă și de la bugetul de stat. Prezentul act normativ stabilește amendarea HG nr. 1571/2022 pentru a asigura corelarea cu ultima versiune a PS 2023-2027, potrivit ultimei modificări de la nivelul anului 2023, prin introducerea intervențiilor a căror implementare începe în anul 2024, respectiv intervenția PD-26 – Sprijin cuplat pentru venit-Porumb pentru siloz și intervenția PD-27-Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, notează sursa citată.

Actul normativ vizează clarificarea anumitor elemente aferente cadrului administrativ și instituțional, explicarea unor termeni și expresii, astfel încât utilizarea acestora în cuprinsul actului normativ și ulterior în actele subsecvente de punere în aplicare, să asigure un nivel ridicat de înțelegere din partea tuturor persoanelor interesate, modificarea și completarea normelor privind plățile, a condițiilor generale și specifice de accesare a intervențiilor în corelare cu prevederile regulamentelor europene aplicabile PAC și ultimei variante a PS 2023-2027.

De asemenea, documentul vizează asigurarea flexibilității și predictibilității cadrului normativ național, adaptat noului cadru normativ european aplicabil Politicii Agricole Comune în ceea ce privește performanța, raportarea și monitorizarea implementării planului.

Continuare

ECONOMIE

Deficitul de cont curent a crescut cu aproape 600 milioane lei în ianuarie

Radio CECCAR FM

În luna ianuarie 2024 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 1,358 miliarde euro, comparativ cu 760 milioane euro în luna ianuarie 2023, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR).

În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 229 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 351 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 376 milioane euro comparativ cu un excedent de 27 milioane euro în luna ianuarie 2023, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 72 milioane euro.

Continuare

Trending