Rețele sociale

ECONOMIE

MEAT a semnat trei noi contracte de investiții în infrastructura de turism

Radio CECCAR FM

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan Radu Oprea, a semnat joi contractele de finanțare în cadrul Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism – Masterplanul investițiilor în turism pentru proiecte în domeniul turismului depuse de Consiliul Județean Călărași, Primăria municipiului Reșița și Primăria orașului Borsec, informează ministerul de resort printr-un comunicat citat de Agerpres. Este vorba despre proiectele: „Zonă de agrement” depus de către Consiliul Județean Călărași și semnat joi de președintele consiliului județean Vasile Iliuță; „Dezvoltarea zonei turistice Semenic”, depus de Primăria Municipiului Reșița, județul Caraș Severin, și semnat de primarul Ioan Popa și „Realizarea unui parc de aventură, oraș Borsec, faza II (Realizarea parcului de agrement Speranța în orașul Borsec, județul Harghita)” depus de Primăria orașului Borsec, județul Harghita și semnat de primarul Mik Jozsef.

„Mă bucur foarte mult că am reușit să deblocăm aceste investiții, foarte importante pentru dezvoltarea turismului românesc. Avem peisaje și locuri spectaculoase, dar trebuie să avem și infrastructură necesară și activități pe care să le oferim turiștilor. Sper să reușim să avem cât mai multe proiecte. Totodată, pe dumneavoastră, reprezentanții autorităților locale, vă rog să aveți în vedere și crearea de OMD-uri pentru a dezvolta și mai mult turismul în zonă. Am făcut modificări legislative pentru a simplifica procesul de creare a unui OMD și sper ca acest lucru să determine creșterea numărului acestora, fie că vorbim de OMD-uri locale, județene sau regionale. Acest lucru ne ajută și pe partea de promovare externă, la târguri și expoziții unde reprezentarea a evoluat mult în acest an. Luna aceasta la Varșovia, România a fost premiată de organizatori la categoria Trade Fair Exibition, ca o recunoaștere a modului profesionist de promovare a destinațiilor turistice ale țării noastre”, a precizat ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, citat în comunicat.

MEAT derulează, începând cu anul 2009, un program de susținere financiară a autorităților administrației publice locale (la nivel de județ, municipiu, oraș, comună), în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanțarea proiectelor de investiții în infrastructura de turism. Finanțarea se realizează în temeiul legal al HG nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism – Masterplanul investițiilor în turism – și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism, cu modificările și completările ulterioare și a Ordonanței de urgență nr. 10/2019 pentru stabilirea unor măsuri privind finanțarea investițiilor în turism și modificarea unor acte normative.

Prin Masterplanul investițiilor în turism, inițiat în 2009 și continuat de MEAT, au fost finanțate și finalizate 57 investiții, sumele alocate depășind 900 milioane de lei.

Proiectul „Zonă de agrement”, depus de Consiliul Județean Călărași, presupune construirea unui complex destinat pentru sport și agrement. Acesta va fi dotat cu un aqua parc cu o suprafața interioară de aproximativ 23.000 metri pătrați, cu bazine cu aproximativ 1.000 metri pătrați luciu apă, bazin hidromasaj, zonă de relaxare și agrement – zonă șezlonguri, alimentație publică, zonă food area, zonă administrative, zonă spa – sauna, baie de aburi, tropical relax room, masaj, terapii, dar și o amenajare exterioară cu suprafața de aproximativ 15.000 metri pătrați cu bazine adulți și copii, ansamblu tobogane, bazine wave pool, plajă exterioară, zone umbrite, construcții de alimentație publică, grupuri sanitare. De asemenea sunt prevăzute parcări și stații de încărcare vehicule electrice. Prin contractul de finanțare semnat, contribuția Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului este de 70% din capitolul IV „Cheltuieli pentru investiția de bază”, respectiv suma de 54,941 milioane lei cu TVA.

Proiectul „Dezvoltarea zonei turistice Semenic”, depus de Primăria Municipiului Reșița, are ca obiectiv amenajarea domeniului schiabil. Astfel, vor fi realizate trei pârtii de schi și o instalație de transport pe cablu de tip telegondolă cu 10 locuri, pod pietonal, o instalație de înzăpezire artificială-captare de apă, lac de acumulare, stație de pompare, rețea de distribuție, cămine hidranți, 99 generatoare de zăpadă tip lance și 34 tunuri mobile.

Contribuția MEAT este de 70% din capitolul IV „Cheltuieli pentru investiția de bază”, respectiv suma de 137,791 milioane lei cu TVA.

Cel de-al treilea proiect, „Realizarea unui parc de aventură, oraș Borsec, faza II (Realizarea parcului de agrement Speranța în orașul Borsec, județul Harghita)” depus de Primăria orașului Borsec, județul Harghita, constă în realizarea unui loc de joacă pentru copii, cu tiroliană, nautic jet, hidrobliciclete, un parc de aventuri pentru adulți, tubing, bandă urcare, tiroliană adulți, patinoar, perete cățărare, turn de observație, clădire administrativă (cabinet medical, birouri, depozite, recepție, grup sanitar), alei pietonale, parcare.

Prin contractul de finanțare, contribuția MEAT este de 90% din capitolul IV „Cheltuieli pentru investiția de bază”, respectiv suma de 13,931 milioane lei cu TVA.

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere, la 1,6%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o creștere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 3,6% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce ușor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a șomajului de 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: România a înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale, la finalul trimestrului patru din 2024

Radio CECCAR FM

Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale generale se situa la 81% în Uniunea Europeană, și 87,4% în zona euro la finalul trimestrului patru din 2024, în scădere de la 81,6% în UE și 88,1% în zona euro, la finalul trimestrului trei al anului trecut, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu trimestrul patru din 2023, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a crescut ușor atât în zona euro (de la 87,3% la 87,4%) cât și în UE (de la 80,8% la 81%).

La finalul trimestrului patru din 2024, țările membre UE cu cea mai mare pondere în PIB a datoriei guvernamentale erau Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

Statele membre UE cu cele mai mici ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Urmează grupul țărilor cu pondere în PIB a datoriei guvernamentale între 40% și 60%: Irlanda (40,9%), Țările de Jos (43,3%), Cehia (43,6%), Letonia (46,8%), Malta (47,4%), România (54,8%), Polonia (55,3%), Croația (57,6%) și Slovacia (59,3%).

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, opt țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, 18 o scădere, iar nivelul a rămas stabil în Finlanda.

Cele mai mari creșteri au fost în Polonia (2 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele cu 1,6 pp), Malta (1,5 pp) și Țările de Jos (1,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (4,7 pp), Cipru (4,1 pp), Spania (2,5 pp), Danemarca (2,3 pp), Portugalia (2,2 pp), Ungaria (2,1 pp) și Croația (2 pp).

Comparativ cu trimestrul patru din 2023, 16 țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, și 11 o scădere. Cele mai mari creșteri au fost în România (5,9 pp), Polonia (5,7 pp), Finlanda (4,5 pp), Slovacia (3,6 pp), Estonia (3,4 pp), Austria (3,3 pp) și Franța (3,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (10,3 pp), Cipru (8,6 pp), Croația (4,3 pp), Spania (3,3 pp), Portugalia (2,8 pp), Danemarca (2,5 pp) și Irlanda (2,4 pp).

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 963,9 miliarde lei, sau 54,8% din PIB, în trimestrul patru din 2024, de la 916,4 miliarde lei, sau 53,2% din PIB, în precedentele trei luni.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36

Radio CECCAR FM

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”.

Intervenția DR-36 are ca scop realizarea obiectivului transversal și a obiectivelor specifice Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv:  promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile; ▪ îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric; ▪ obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în  agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit anunțului publicat pe site-ul AFIR, intervenția are ca obiectiv îmbunătățirea poziției fermierului în lanțul valoric și promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile.

Potențialii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional.

În contextul fișei intervenției DR 36, solicitanții/beneficiarii eligibili ai proiectelor implementate prin LEADER pot fi entități publice/private, așa cum sunt stabilite prin fișa intervenției din Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).

În ceea ce privește sprijinul nerambursabil, abordarea LEADER se bazează pe inițiative locale care combină soluții ce răspund problematicii identificate la nivelul comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi și finanțarea proiectelor cu o valoare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro. Intensitatea sprijinului poate fi de maximum 100% pentru implementarea operațiunilor selectate în cadrul strategiei, incluzând activitățile de cooperare și pregătirea acestora.

Pentru a consulta Ghidul Solicitantului și Anexele aferente domeniului de intervenție DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, cei interesați pot accesa link-ul de aici.

Continuare

Trending