ECONOMIE
Executivul a adoptat măsurile de relansare economică
Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar. Potrivit unui comunicat al Executivului, actul normativ cuprinde „măsuri de sprijin al economiei prin stimularea investițiilor, inclusiv acordarea de ajutoare de stat, modificări în ceea ce privește domeniul fiscal și acțiuni pentru asigurarea unui cadru favorabil implementării proiectelor de parteneriat public-privat (PPP). Astfel, măsurile de ajutor de stat vor fi acordate de Ministerul Finanțelor pentru realizarea de investiții strategice în economie – aceste investiții au o valoare minimă a cheltuielilor eligibile de un miliard de lei – și alte tipuri de investiții”.
În a doua categorie de investiții intră:
- investiții în clustere de competitivitate și în sectoarele de activitate în care se obțin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare, cu o valoare minimă a investiției de 50 milioane lei;
- investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice, investiții în producția de produse finite bazate pe tehnologie „zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora, proiectele având o valoare minimă a investiției de 75 milioane de lei;
- investiții în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte, valoare minimă a unui proiect de investiții fiind 5 milioane de lei și cea maximă de 50 milioane de lei;
- investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare, cu o valoare minimă a investiției de 10 milioane de lei;
- investiții care determină creșterea competitivității și convergența regională cu o valoare minimă a investiției de 7 milioane de lei și cea maximă de 50 de milioane de lei;
- investiții realizate de societăți nou înființate cu capital majoritar constituit de persoane fizice cu cetățenie română din diaspora.
Ministerul Finanțelor va acorda ajutoare de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat pentru finanțarea proiectelor de investiții strategice care pot îmbrăca cel puțin una dintre următoarele forme: granturi, credit fiscal, garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte masuri de sprijin.
Pentru celelalte tipuri de investiții, ajutorul de stat/de minimis acordat va fi sub formă de: grant, credit fiscal, deduceri de 200% aferente cheltuielilor eligibile cu activele corporale și necorporale aferente investiției, care diminuează baza impozabilă pentru calculul impozitului pe profit în limita intensității maxim admise, inclusiv bonificațiile permise de regulament, garanții și subvenție de dobândă, așa cum vor fi menționate în actele normative de inițiere ale acestor scheme.
Criteriile de eligibilitate și condițiile de implementare ale acestor scheme de ajutor de stat/minimis vor fi detaliate în actele normative de instituire a acestora, care vor fi aprobate în termen de 90 de zile de la publicarea ordonanței de urgență.
De asemenea, actul normativ prevede o serie de măsuri de sprijin al economiei prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) pentru implementarea de scheme de garantare și de a înființa vehicule investiționale/fonduri de capital. Cadrul general de administrare a operațiunilor de finanțare și garantare pe care BID le va desfășura în numele și contul statului, precum și modalitatea de intervenție, respectiv condițiile, instrumentele, sectoarele vizate și beneficiarii eligibili vor fi prevăzute în mandate specifice acordate BID, aprobate prin hotărâre de Guvern. În acest scop în anul 2026, Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția băncii suma de 1 miliard de lei.
Tot 1 miliard de lei va fi transferat din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor, în perioada 2026-2030, în vederea suplimentării fondului având ca destinație acordarea de către Exim Banca Românească S.A., în numele și contul statului de instrumente financiare, pentru susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate pentru activitatea în calitate de Agenție pentru Credite la Export (ECA).
Actul normativ cuprinde și mai multe modificări în domeniul impozitului pe profit, printre care:
- introducerea unui sistem de credit fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare care să poată fi accesat prin opțiune;
- introducerea, pentru contribuabilii care beneficiază de scutire de impozit a profitului reinvestit, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, a posibilității de aplicare concomitentă și a metodei de amortizare accelerată pentru activele respective;
- în vederea susținerii pieței de capital din România și a procesului de finanțare a întreprinderilor, se introduce o deducere suplimentară de 50% din cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare, cheltuieli care urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor;
- majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei, în scopul recuperării prin amortizare. Valoarea reflectă actualizarea cu indicele prețurilor de consum din perioada scursă de la ultima modificare a valorii mijloacelor fixe.
În domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se creează o excepție de la calculul plafonului de venituri (echivalent în lei a 100.000 euro) pentru veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor, se permite revenirea la regimul de microîntreprindere de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare ale regimului, se îmbunătățesc condițiile de încadrare/menținere în sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor (condiții legate de existența unui salariat) și se exclude din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul veniturilor reprezentând bonificația acordată de organul fiscal.
În domeniul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, se va aplica un regim fiscal unitar și nediscriminatoriu în cadrul sistemului de pensii private, prin completarea reglementărilor Titlurilor IV și V din Codul fiscal cu prevederi ce vizează contribuțiile la fonduri de pensii ocupaționale/scheme de pensii ocupaționale și pentru pensii aferente unui cont de produse paneuropene de pensii personale (PEPP) sau subcont din România, similar contribuțiilor la fondurile de pensii facultative/scheme de pensii facultative în limita unui plafon anual, pentru fiecare tip de produs. Totodată, se va acorda un stimulent fiscal astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacției, în cazul contribuabililor persoane fizice care dobândesc acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile.
În domeniul taxei pe valoarea adăugată, se va aplica majorarea etapizată a plafonului prevăzut pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la 4.500.000 lei, cât este prevăzut în prezent, la 5.000.000 lei, în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, și, începând cu data de 1 ianuarie 2027, la 5.500.000 lei. De asemenea, se introduc unele dispoziții tranzitorii pentru persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare și care depășesc în cursul lunii ianuarie 2026, respectiv februarie 2026, plafonul de 4.500.000 lei, dar nu depășesc plafonul de 5.000.000 lei.
În domeniul bonificațiilor fiscale se introduce acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025, respectiv anul fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz, condiționată de conformarea voluntară la plată și depunerea la termen a tuturor declarațiilor fiscale; se reglementează un mecanism de acordare a unei bonificații de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice, în vederea îmbunătățirii conformării voluntare a contribuabililor persoane fizice, pentru stimularea plății obligațiilor fiscale datorate.
În ceea ce privește domeniul parteneriatelor public-private:
- se instituie Programul 2026-2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate public- private, care se implementează prin bugetul de stat, la o poziție distinctă în bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni generale, vizând realizarea unui mecanism multianual de pregătire și structurare a proiectelor de investiții publice. „Obiectivele principale ale Programului vizează creșterea gradului de maturitate a proiectelor, reducerea riscurilor de implementare, standardizarea documentațiilor și alinierea la bunele practici europene și internaționale. Prin asigurarea unei pregătiri riguroase, Programul contribuie la crearea unui portofoliu de proiecte bancabile, capabile să atragă finanțare privată și să susțină dezvoltarea serviciilor economice-cheie”, se menționează în comunicatul Guvernului.
- se înființează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), cu atribuții de coordonator al problematicii PPP la nivel național.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
