ECONOMIE
În România mai există 721 de calculatoare cu Windows XP conectate la internet
În România mai sunt conectate la internet 721 de computere cu sistemul de operare Windows XP, lansat pe piaţă acum 15 ani, în condiţiile în care dezvoltatorul sistemului de operare, grupul Microsoft, nu mai oferă suport pentru acest program din 2014, a declarat marţi, pentru news.ro, co-fondatorul companiei de securitate cibernetică Bit Sentinel, George Andrei. El a avertizat că unele instituţii publice şi primării din România prezintă mari vulnerabilităţi la serverele care stochează informaţii sensibile.
Microsoft a anunţat în 2012 că nu mai oferă suport pentru utilizatorii persoane fizice de Windows XP, iar în 2014 a oprit şi serviciile oferite persoanelor juridice, ceea ce face din acest sistem de operare unul dintre cele mai vulnerabile la nivel mondial.
Din cele 721 de calculatoare cu Windows XP încă funcţionale în România, 59 sunt în Bucureşti, iar 57 sunt folosite pe servere conectate la internet. În plus, în România există 819 de vulnerabilităţi mari, denumite şi heartbleed, ale reţelelor care utilizează SSL.
”Aceste vulnerabilităţi permit unui atacator să afle foarte uşor orice informaţie stocată pe serverele respective. Inclusiv instituţii publice şi primării din România au această problemă”, a spus Andrei. Expertul a menţionat cî în România încă mai sunt folosite protocoale de comunicaţii Telnet, apărute pe scară largă în anii ’80, dar care au fost declarate nesigure încă din anii ’90.
George Andrei a prezentat un raport în acest sens în cadrul conferinţei pe tema securităţii cibernetice ”The New Global Challenges in Cyber Security”. Conferinţa este organizată, în perioada 3-4 octombrie, de Guvernul României, cu sprijinul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi Asociaţiei Naţionale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI).
Europarlamentarul Victor Negrescu, prezent la conferinţă, a declarat, luni, pentru news.ro, că România trebuie să implementeze, în maximum 27 de luni, începând din august 2016, noul regulament european în materie de securitate cibernetică, adoptat de Parlamentul European (PE).
Acesta va permite o mai strânsă legătură între Guvern şi mediul privat în combaterea infracţiunilor cibernetice, în contextul în care sute de hackeri au fost agajaţi în ultimii ani de companiile româneşti.
ECONOMIE
Modificări la Legea învățământului superior: Universitățile, obligate să asigure studenților minimum 75% din locurile de practică necesare
Senarul a adoptat, în calitate de cameră decizională, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului superior nr. 199/2023, act normativ care are ca obiect de reglementare modificarea normelor referitoare la organizarea studiilor universitare de scurtă durată și de licență prevăzute la art. 52 alin. (5) și art. 54 alin. (6) din Legea învățământului superior, astfel încât universitățile să asigure minimum 75% din locurile de practică necesare (în creștere de la minimum 50%, în prezent).
Astfel, potrivit proiectului adoptat de Senat, „în cadrul studiilor universitare de scurtă durată este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituțiile de învățământ superior au obligația de a asigura un minimum de 75% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 50% în afara instituțiilor de învățământ superior”.
De asemenea, „în cadrul studiilor universitare de licență este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituțiile de învățământ superior au obligația de a asigura un minimum de 75% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 50% în afara acestora.”
Noile reglementări vor intra în vigoare începând cu anul universitar 2029-2030. Până la începutul anului universitar 2029-2030, instituțiile de învățământ superior implementează măsurile necesare pentru respectarea obligațiilor instituite prin prezenta lege.
Inițiativa legislativă urmează să fie trimisă Președintelui României pentru promulgare.
ECONOMIE
Sprijin financiar suplimentar pentru fermieri prin actualizarea schemei de ajutor de stat la motorina utilizată în agricultură
Executivul a adoptat o Hotărâre (HG nr. 1106/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1177 din 18 decembrie 2025) pentru modificarea HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, act normativ prin care sunt introduse amendamente la art. 2, 6 și 10 din HG nr. 1174/2014, cu scopul de a actualiza reglementările privind funcționarea schemei de ajutor de stat, în concordanță cu noile prevederi fiscale și cu necesitățile operaționale semnalate de către APIA.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), principalele modificări vizează: ▪ stabilirea nivelului subvenției la motorină care se plătește până la 31 iulie 2025, respectiv începând cu 1 august 2025, în acord cu legislația fiscală în vigoare; ▪ reglementarea termenelor de depunere a cererilor pentru acordul prealabil de finanțare, eliminând premisele unor situații discriminatorii între beneficiarii schemei; ▪ suplimentarea alocării bugetare totale pentru anul 2025, necesară acoperirii plăților aferente perioadei aprilie – iunie 2025.
Astfel, în anul 2025, diferența dintre acciza standard și rata accizei reduse aplicabile motorinei utilizate în agricultură este de: ▪ 2,213 lei/litru, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, inclusiv; ▪ 2,444 lei/litru, în perioada 1 august – 31 decembrie 2025, inclusiv. Această diferență se acordă beneficiarilor ca ajutor de stat sub formă de rambursare.
„Pentru anul 2025, valoarea totală a schemei de ajutor de stat este de 815.258.000 lei, fiind necesară o suplimentare de 212.258.000 lei față de alocarea inițială de 603.000.000 lei. Suplimentarea provine din economiile identificate în execuția bugetară și din alocările aprobate prin OUG nr. 64/2025 privind rectificarea bugetului de stat”, precizează MADR.
Măsurile adoptate sunt fundamentate de intrarea în vigoare, la 28 iulie 2025, a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care stabilește noi niveluri ale accizei standard pentru motorină începând cu 1 august 2025, de necesitatea clarificării unor aspecte procedurale privind depunerea cererilor pentru acordul prealabil de finanțare, pentru a preveni tratamente inechitabile între beneficiari, precum și de nivelul ridicat al solicitărilor de plată pentru trimestrul II al anului 2025, care depășește disponibilul rămas din alocarea stabilită prin HG nr. 61/2025.
„Prin aceste modificări, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește sprijinirea fermierilor printr-un mecanism predictibil, echitabil și adaptat noilor condiții economice și fiscale”, precizează MADR.
ECONOMIE
A fost actualizat cadrul legal referitor la audit, control și plăți pentru fondurile europene gestionate de MADR
Executivul a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru completarea OUG nr. 85/2023 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole comune, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2023-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin acest act normativ se creează cadrul legal pentru a pune în aplicare recomandările și/sau constatările misiunilor de audit europene și naționale, având ca scop evitarea corecțiilor financiare și respectarea principiului bunei gestiuni financiare.
Astfel, această OUG introduce anumite direcții de acțiune pentru autoritățile responsabile: ▪ revizuirea documentelor de implementare, în acord cu constatările însușite de MADR; ▪ reducerea corespunzătoare a cuantumului plăților în vederea conformării la constatările entităților de audit.
Mecanismele se activează în urma controalelor efectuate de serviciile de audit ale Comisiei Europene, ale Curții Europene de Conturi și ale Curții de Conturi a României.
„Actul normativ nu aduce atingere contribuției totale a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, urmărind gestionarea financiară corespunzătoare a fondurilor UE”, precizează MADR.
