ECONOMIE
Industria românească a revenit pe creştere în august, cu un avans de 5,3%, cel mai mare din ultimul an
Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în august cea mai mare creştere din ultimul an, de 5,3% faţă de aceeaşi lună din 2015, în special ca urmare a avansului semnificativ al producţiei în sectorul-cheie de prelucrare, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În iulie, industria înregistrase un declin de 3,4% faţă de a şaptea lună a anului trecut, prima scădere din ultima şase luni.
Până în august, producţia industrială a înregistrat anul acesta cel mai mare avans în luna aprilie, de 3,4% faţă de aceeaşi lună din anul trecut, după un debut de an modest.
Rata de creştere din august 2016, de 5,3%, este cea mai mare din august 2015, când avansul a fost de 6%. Pe date ajustate în funcţie de influenţele sezoniere, creşterea producţiei din august a fost de 1,2% faţă de a opta lună a anului trecut.
Pe sectoare, industria extractivă a înregistrat şi în august un declin accentuat, de 16,5%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 3,7%.
Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, în prezent, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de competitivitatea slabă.
Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în industria românească, a revenit pe plus, după un declin temporar în iulie, înregistrând în august un avans de 7,1% faţă de august 2015. În iulie, industria de prelucrare scăzuse cu 2,9%.
Comparativ cu luna iulie, producţia industrială a scăzut cu 11,5% pe serie brută, dar a urcat cu 0,5% pe seria ajustată în funcţie de influenţele sezoniere şi numărul de zile lucrătoare, indicatorul urmărit cel mai atent de economişti.
Cumulat pe primele opt luni, producţia industrială din România a crescut cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avans susţinut de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,1%.
Industria extractivă a scăzut, însă, cu 18,6%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 1,7%.
Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, industria a înregistrat o creştere nesemnificativă, de 0,1% în primele opt luni.
În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent. Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea produsului intern brut (PIB) al României, potrivit news.ro.
ECONOMIE
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.
De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
ECONOMIE
România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august
Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).
În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.
Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.
În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.
ECONOMIE
BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024
Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), citată de Agerpres. „În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. Totodată, rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei”, se spune în comunicatul BNR.
Conform băncii centrale, descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare. BNR menționează că incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Potrivit BNR, relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de vineri, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 5 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 05.11.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANCOM recomandă atenție sporită la ofertele de Black Friday
-
PROFESIA CONTABILĂacum 6 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 5 noiembrie 2024
-
ECONOMIEacum 4 zile
Modificări la sancțiunile aferente Sistemului național RO e-Transport
-
ECONOMIEacum 6 zile
Noi modificări la Procedura de anulare a unor obligații bugetare, publicate în M.O.
-
ECONOMIEacum 4 zile
ARB, Poliția Română și DNSC avertizează asupra riscului de fraudă în perioada Black Friday
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF organizează 29 de evenimente în marile centre universitare, în luna noiembrie
-
ECONOMIEacum 17 ore
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an