Rețele sociale

ECONOMIE

BNR: Legea conversiei creditelor în franci ar avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor

Radio CECCAR FM

Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma anunţată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere eechivalentul a 1,2 miliarde euro într-un timp scurt, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.

Parlamentarul PNL a transmis, pe mail, mai multe întrebări băncii centrale, în primul rând în legătură cu impactul actului normativ.

Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie.

În răspuns sunt menţionate, mai întâi, mai multe principii legale legate de proiectul dezbătut în Parlament.

Astfel, conversia creditelor este deja prevăzută în legislaţia românească, prin transpunerea directivei europene 17, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, prin Ordonanţa de Urgenţă 52 din 14 septemrie 2016, intrată în vigoare la 30 septembrie.

Actul normativ prevede conversia creditelor denominate în valută străină la cursul BNR din data solicitării conversiei.

„Conversia creditelor la orice alt curs este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: (i) intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”, argumentează BNR, în răspunsul transmis parlamentarului.

Banca centrală prezintă şi alte argumente împotriva proiectulu, între care faptul că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari.

În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.

Astfl, BNR menţionează că aplicarea măsurilor propuse ar genera „efectul de hazard moral, întrucât este generată o diferenţă majoră între clienţii care s-au împrumutat în lei în condiţiile pieţei şi cei care s-au împrumutat în valută şi care au beneficiat de rate în valută net inferioare în anii anteriori”.

Potrivit datelor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au împrumutat doar în lei, reprezentând o largă majoritate a celor cu credite.

Ca efecte imediate, BNR susţine că aplicarea conversiei la cursul istoric „poate conduce la tensiuni în cadrul sistemului financiar”, iar efectele principale ar fi deprecierea leului şi creşterea dobânzilor.

„Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit: să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase”, arată documentul BNR.

Potrivit BNR, la jumătatea acestui an, valoarea creditelor în franci elveţieni acordate populaţiei era de 5,8 miliarde lei, în scădere cu aproape 25% faţă de finalul anului trecut, când soldul era de 7,6 miliarde lei.

Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.

În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR.

Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.

Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.

„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.

Banca centrală favorizează soluţia „echilibrată” propusă de Ministerul Finanţelor, de conversie a creditelor în franci prin negociere între bancă şi debitor, cu acordarea unei garanţii de stat pentru 50% din suma rămasă de plată şi acordarea de către bancă a unui discount la valoarea creditului, în funcţie de situaţia debitorului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, marţi, Legea conversiei creditelor din franci elvenţieni în lei la cursul istoric, însă proiectul nu a mai fost supus votului final din cauza lipsei de cvorum, potrivit news.ro.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending