ECONOMIE
Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, adoptată de Parlament
Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric a fost adoptată, marţi, în unanimitate de plenul Camerei Deputaţilor, forul decizional, conform agenției News.ro.
În favoarea legii au votat 248 de parlamentari, reprezentând totalul deputaţilor prezenţi în sala de plen.
Comisiile juridică şi de buget ale Camerei Deputaţilor au aprobat, luni, eliminarea plafonului de 250.000 de franci elveţieni din legea privind conversia creditelor şi au adăugat prevederi care să clarifice procedura de conversie a acestor credite.
Astfel, conversia creditelor va fi făcută printr-un act adiţional la contract, iar băncile nu vor avea posibilitatea de a refuza clienţilor această solicitare. Băncile vor putea însă ataca în instanţă actul.
Proiectul adoptat de Parlament prevede conversia creditelor ipotecare în franci elveţieni la cursul de schimb al BNR valabil la data încheierii contractului.
Deşi în comisiile de la Camera Deputaţilor se adoptaseră amendamente care stabileau că doar persoanele fizice al căror grad de indatorare depăşeşte 50% din venitul lunar vor putea face conversia creditelor în franci la cursul istoric, iar conversia se va aplica doar până la pragul de 250.000 de franci elveţieni, în cele din urmă aceste prevederi au fost eliminate.
Deprecierea leului faţă de francul elveţian, după 2007-2008, a făcut tot mai dificil pentru împrumutaţii dependenţi de veniturile în lei să îşi plătească ratele la credite, mai ales în cazul celor ipotecare. La cursul Băncii Naţionale a României (BNR), un franc elveţian valora în jur de 1,9-2 lei în 2007 şi 2,2-2,4 lei în 2008. În prezent, nivelul francului este de două ori mai mare decât valoarea la care s-au acordat creditele.
Creditele ipotecare contractate de persoane fizice reprezintă cea mai mare parte a împrumuturilor în franci elveţieni. Datele Băncii Naţionale a României arată că raportul mediu între rate şi venituri pentru împrumutaţii ipotecari în franci elveţieni este ridicat, de 60%, iar 12,9% din creditele ipotecare în franci erau neperformante la sfârşitul lui 2015.
Discuţiile din România referitoare la conversia acestor credite au loc de mai mult timp. Potrivit BNR, conversia tuturor împrumuturilor în franci elveţieni la cursul de la data acordării va costa sectorul bancar 2,4 miliarde de lei (540 milioane euro). Suma este echivalentă cu aproximativ 50% din profitul net anual din 2016, bazat pe datele aferente primului semestru.
Conform datelor BNR, la sfârşitul lunii august, în sectorul bancar românesc existau împrumuturi în franci elveţieni echivalente cu 4,7 miliarde de lei, respectiv 4,2% din totalul creditelor contractate de populaţie pentru locuinţe. Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs.
În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR. Totuşi, numărul acestor credite şi valoarea lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.
Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.
„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.
ECONOMIE
BNR: Datoria externă a României a crescut cu peste 18 miliare euro în primele zece luni
În perioada ianuarie – octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR). În structură: ▪ datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 milioane euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creștere cu 13,2% față de 31 decembrie 2023; ▪ datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,2% față de 31 decembrie 2023.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.
Potrivit băncii centrale, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.
ECONOMIE
A fost aprobată Strategia națională privind datele deschise 2024-2028
Guvernul a aprobat o Hotărâre privind Strategia națională privind datele deschise 2024-2028, document care a cărui elaborare și implementare consolidează poziția României ca lider regional în digitalizare și inovare, contribuind, totodată, la creșterea economică sustenabilă și la atingerea obiectivului strategic de aderare la OCDE.
Potrivit unui comunicat al Executivului, Strategia va contribui la dezvoltarea unui sector public bazat pe date, crearea unei culturi a datelor în administrația publică și la o schimbare absolut necesară de paradigmă prin care datele sunt tratate ca o resursă disponibilă și integrate în activitatea de zi cu zi. „Datele deschise sunt fundamentale pentru o guvernare modernă și participativă și stimulează creșterea economică“, se menționează în comunicat.
Datele deschise sunt date în format prelucrabil automat ce pot fi utilizate în mod liber, reutilizate și redistribuite de către oricine în orice scop, așa cum prevede Legea nr.179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public. Datele deschise guvernamentale sunt date structurate aflate în posesia entităților publice și a întreprinderilor publice, pe care acestea le-au creat în cadrul activității proprii și pot fi publicate ca date deschise.
ECONOMIE
Moș Crăciun își începe traseul mai devreme: Prima oprire – filialele CECCAR
În curând, Moș Crăciun își va începe traseul magic, poposind la filialele CECCAR pentru a aduce bucurie și zâmbete celor mici. Cu sacul plin de daruri alese cu grijă și surprize care aduc magia sărbătorilor, Moșul este gata să transforme fiecare întâlnire într-un moment de neuitat.
Atmosfera sărbătorilor începe să prindă contur, iar emoția revederii cu Moșul crește cu fiecare zi. Filialele CECCAR vor deveni, pentru câteva ore, un loc de basm, unde magia Crăciunului va fi la ea acasă. Colindele, râsetele copiilor și bucuria împărtășită alături de familie și prieteni vor transforma aceste întâlniri într-o experiență memorabilă.
Surprizele Moșului vor fi dezvăluite rând pe rând. Curând vom afla ce bucurii și daruri a lăsat simpaticul personaj. Ho-ho-ho, sărbătorile sunt aici!
-
PROFESIA CONTABILĂacum 6 ore
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 9 decembrie 2024
-
ECONOMIEacum 4 zile
O nouă ediție a programului de titluri de stat Fidelis pentru populație
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 05.12.2024
-
ECONOMIEacum 4 zile
UE și țările Mercosur au finalizat negocierile pentru un acord de liber schimb
-
ECONOMIEacum 4 zile
România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în septembrie
-
ECONOMIEacum 4 zile
Din 9 decembrie, românii pot investi în titlurile de stat Tezaur
-
ECONOMIEacum 4 zile
BERD și România își consolidează cooperarea în domeniul energiilor regenerabile
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF propune modificări la Procedura de îndrumare și asistență a contribuabililor