Rețele sociale

ECONOMIE

Dobânzile negative nu au pus capăt obsesiei de economisire a europenilor

Radio CECCAR FM

Băncile centrale din Europa au adoptat ani de zile măsuri ample de stimulare, dar europenii continuă să îşi păstreze banii în conturi de economii, chiar dacă dobânzile sunt la nivelul zero sau negative, potrivit unui studiu realizat de cel mai mare colector de datorii din Europa, compania Intrum Justitia din Stockholm, relatează Bloomberg, citat de News.ro.

”După criza financiară oamenii au simţit nevoia să îşi creeze o anumită siguranţă, chiar dacă au mijloace financiare restrânse. Motivul nu poate fi un câştig fantastic, aşa că trebuie să fie vorba despre siguranţă, să ai bani în bancă”, a explicat directorul general al Intrum Justitia, Mikael Ericson.

Circa 69% dintre europeni îşi păstrează banii în conturi bancare, potrivit studiului European Consumer Payment Report, realizat prin intervievarea a circa 21.000 de oameni în 21 de ţări.

Studiul mai arată că 26% dintre europeni preferă să îşi păstreze surplusul de bani în numerar, iar alţi 16% în acţiuni.

Numai 14% dintre persoanele intervievate au spus că apelează la fonduri de investiţii, 8% investesc în proprietăţi imobiliare şi 8% în obligaţiuni.

În Danemarca şi Suedia, unde dobânzile băncilor centrale sunt negative, aproape 80% dintre persoanele intervievate au spus că îşi păstrează banii în conturi bancare.

În Franţa, Marea Britanie şi Olanda, procentul este de peste 80%.

Mai îngrijorător este faptul că şi după ani de zile de măsuri monetare de sprijin extraordinare mulţi europeni se întreabă dacă le-ar fi fost mai bine dacă ar fi trăit în altă parte.

La nivelul Europei, 24% dintre cei intervievaţi au spus că vor să se mute pentru a scăpa de problemele financiare din ţările lor.

Circa 27% dintre persoane au spus că uneori nu pot să îşi plătească datoriile. Dintre aceștia, 58% simt că nu au destui bani pentru o existenţă demnă.

În Marea Britanie, 29% dintre persoanele cu vârste între 18 şi 24 de ani au declarat că s-ar gândi să plece din ţară, posibil ca reacţie la decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, potrivit Intrum Justitia. În urmă cu un an, doar 13% dintre tinerii britanici au spus că vor să plece.

Studiul arată fragilitatea financiară a multor europeni, la aproape cinci ani de la criza datoriilor din regiune.

În ultimele 12 luni, circa 44% dintre europeni nu au fost capabili să îşi plătească la timp cel puţin o factură, mai ales din cauza lipsei de bani. Cea mai gravă situaţie este în Grecia, unde 76% dintre familii nu reuşesc să achite la timp facturile.

Raportul a fost publicat în timp ce băncile centrale au epuizat instrumentele pentru noi măsuri de stimulare şi după ce anii de austeritate bugetară în Europa nu au produs rezultate notabile.

În SUA, unde preşedintele ales Donlad Trump a promis creşterea investiţiilor prin facilităţi fiscale, direcţia dobânzilor este neclară. Accelerarea inflaţiei datorită cheltuielilor mai mari ar duce la majorarea dobânzilor, dar un declin economic provocat de un război comercial la nivel internaţional ar avea un efect contrar.

ECONOMIE

Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței

Radio CECCAR FM

Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la  OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.

Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.

Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.

În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.

De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.

Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.

De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.

De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.

Continuare

ECONOMIE

APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelorPachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.

Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.

Continuare

Trending