ECONOMIE
Angajaţii români au devenit cu 12,5% mai profitabili în ultimul an şi demisionează tot mai des
Angajaţii din România au devenit mai profitabili în ultimul an, în condiţiile în care indicatorul „rentabilitatea medie a capitalului uman”, ce reflectă profitul generat de un angajat pentru fiecare leu încasat sub formă de salariu, a crescut cu 12,5% în ultimul an, arată un studiu publicat miercuri de PwC România. Studiul arată că şi numărul de demisii a crescut semnificativ, pe fondul creşterii oportunităţilor de angajare din România.
Studiul PwC Saratoga 2016 arată că rentabilitatea medie a capitalului uman a ajuns în România la 1,44, ceea ce înseamnă că, la fiecare leu încasat sub formă de salariu, un angajat român produce un profit de 1,44 lei firmei care îl angajează.
„Această evoluţie se datorează în principal creşterii profitabilităţii ca urmare a reducerii costurilor totale la nivel de companie”, susţine PwC.
Totuşi, există diferenţe semnificative de la un sector economic la altul în ceea ce priveşte eficienţa angajaţilor.
„Rata cea mai ridicată a rentabilităţii capitalului uman s-a înregistrat în sectorul bunurilor de larg consum, ca urmare a creşterii susţinute a consumului. Se observă, de asemenea, îmbunătăţirea rentabilităţii capitalului uman în sectorul bancar, semn că măsurile de eficientizare luate în ultimii ani, precum şi controlul strict al costurilor îşi arată roadele”, a declarat liderul echipei de servicii de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România, Horaţiu Cocheci.
Studiul indică şi o creştere a ratei de încetare a contractelor de muncă, până la 18,7% în 2016, faţă de 14,1% în anul precedent, generată de creşterea numărului de demisii ale angajaţilor, concomitent cu o stabilizare a concedierilor.
„Aceste fenomene reflectă o dinamică crescută a pieţei muncii şi o accentuare a competiţiei pentru atragerea angajaţilor”, menţionează PwC, conform News.ro.
Specialiştii în resurse umane din România subliniază că unele sectoare se confruntă de mult timp cu o rată foarte mare a demisiilor. Astfel, în sectorul de retail, angajaţii sunt predispuşi să îşi schimbe locul de muncă pentru diferenţe salariale mici.
Însă studiul arată că numărul de demisii a crescut la toate categoriile de personal din România, cu excepţia personalului administrativ, iar cel mai mare avans s-a înregistrat în rândul managerilor, de peste 40% faţă de anul precedent – de la 6,6% la 9,5%.
„Spre deosebire de segmentul de muncitori, unde decizia de a părăsi organizaţia este determinată de motive de natură financiară, angajaţii din segmentul de management vizează, în general, posturi care presupun provocări profesionale mai complexe. Din acest motiv, companiile vor fi nevoite să dezvolte programe interne care să dea managerilor oportunitatea de dezvoltare profesională şi avansare în carieră (de exemplu, programe de „job rotation” sau de mobilitate internaţională”, a comentat managerul pentru servicii de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România, Nicoleta Dumitru.
Specialiştii subliniază că, pe fondul crizei de forţă calificată de muncă, s-au majorat angajările, iar costul recrutării unui angajat a crescut în România cu 14%, de la 229 euro la 262 euro.
Ne confruntăm cu o competiţie din ce în ce mai intensă pentru atragerea angajaţilor care să susţină creşterea şi să valorifice oportunităţile de pe piaţă. Pentru a ieşi învingătoare din această competiţie, este nevoie ca organizaţiile să utilizeze metode și instrumente din ce în ce mai sofisticate pentru identificarea candidaţilor potriviţi (de exemplu, accesarea comunităţilor virtuale de experţi sau utilizarea canalelor de social media) şi pentru atragerea acestora”, a explicat Dumitru.
Ultimele statistici oficiale arată că numărul de şomeri a ajuns în octombrie la circa 522.000, aproape de nivelurile minime după criză, iar rata şomajului a stagnat la 5,8%.
De asemenea, numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al treilea trimestru cu 16,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 62.900.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
ECONOMIE
ANAF: Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, în consultare publică
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată și completată Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în sensul în care la art.52, alin. (1) a fost prevăzut faptul că, „profesioniștii, …, sunt alertați prin intermediul unei notificări de alertă transmise în mod automat prin sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță dezvoltat de Ministerul Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în legătură cu neexecutarea obligațiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de șomaj”.
În vederea ducerii la îndeplinire a acestor prevederi legale, a fost promovat acest nou proiect de act normativ care aprobă Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată.
Procedura reglementează, în fapt, alertarea debitorilor profesioniști asupra existenței unor circumstanțe care ar putea da naștere stării de dificultate sau de insolvență și care le pot semnala acestora necesitatea de a acționa fără întârziere.
În acest scop, debitorilor profesioniști li se comunică Notificarea de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, al cărei model este prevăzut în Anexa nr. 2 la ordin.
De asemenea, procedura prevede și următoarele aspecte:
▪ definirea noțiunii de „debitori profesioniști”;
▪ enumerarea categoriilor de debitori profesioniști;
▪ termenele de comunicare a notificărilor de alertă, respectiv: 1) o singură dată, la atingerea pragului de 40.000 lei inclusiv al obligațiilor bugetare restante; 2) bianual, din 6 în 6 luni, până la achitarea integrală sau până ajungerea obligațiilor bugetare restante sub pragul de 40.000 lei;
▪ prezentarea entităților excluse de la procedura de comunicare a notificărilor de alertă;
▪ modalitatea de emitere și comunicare a notificării de alertă, respectiv: 1) stabilirea obligațiilor bugetare pentru care se emite notificarea; 2) comunicarea notificărilor de alertă se realizează prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV); 3) prezentarea în cuprinsul notificărilor de alertă a următoarelor instrumente de sprijin: a) procedura de mediere; b) accesarea înlesnirilor la plată prevăzute de legislația fiscală în materie; c) procedura acordului de restructurare sau a concordatului preventiv, prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare; d) accesarea serviciilor de îndrumare și asistență oferite contribuabililor, în condițiile legii; e) orice alte informații necesare contribuabililor persoane juridice.
ECONOMIE
Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026
Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 4.325 lei lunar începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), din luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore, în medie, pe lună.
„Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei), majorarea pe net fiind de 125 lei”, se menționează în comunicat.
În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați.
De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia 1.759.027 salariați.
-
PROFESIA CONTABILĂacum o ziCECCAR, în dialog internațional despre formarea noilor generații de profesioniști contabili, la Accountancy Education Directors Forum 2026
-
ECONOMIEacum o ziSalariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026
-
ECONOMIEacum o ziMai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
-
ECONOMIEacum o ziNoi măsuri pentru încurajarea investițiilor străine și pentru apărarea împotriva incendiilor
-
ECONOMIEacum o ziGuvernul a extins sprijinul pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la motorină până la finalul anului 2026
-
ECONOMIEacum o ziANAF: Procedura de comunicare a notificărilor de alertă privind neîndeplinirea obligațiilor bugetare de plată, în consultare publică
-
ECONOMIEacum o ziANAF urmează să actualizeze modelul și conținutul formularului „Decont precompletat RO e-TVA”
-
ECONOMIEacum o ziANAF propune modificări la Procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare
