Rețele sociale

ECONOMIE

România a avut cea mai mare scădere a impozitului la nivel global, de peste 43% în ultimii 20 de ani

Radio CECCAR FM

România a înregistrat, în ultimii 20 de ani, cea mai mare scădere a impozitului de la nivel global, de peste 43%, dar cu toate acestea impozitul pe venit pentru angajaţii români cu salarii mai scăzute sunt mai mari decât în multe state din Europa de Vest, reiese dintr-un studiu realizat de compania britanică de contabilitate şi consultantă, UHY, care mai arată că în ultimii 30 de ani PIB-ul României a înregistrat unele dintre cele mai mici creşteri din lume de 32,6%.

Angajaţii cu venituri mai scăzute au beneficiat, în procent mai mare decât cei cu venituri ridicate, de reducerile globale ale impozitului pe venit din ultimii douăzeci de ani, conform studiului realizat recent de UHY asupra impozitelor pe venit percepute la nivel mondial.

Cercetările arată că valoarea medie globală actuală a impozitului pe venit pentru angajaţii care câştigă 30.000 de dolari a scăzut într-un ritm mai alert (în scădere cu 11% – de la 27%, în 1996, până la doar 16% în prezent), comparativ cu impozitele pe venit pentru venituri individuale de un milion de dolari americani (în scădere cu 5,6%, de la 41,4% până la 35,8%), pe parcursul ultimilor douăzeci de ani.

“Deşi România a avut cea mai mare scădere a impozitului dintre ţările analizate, de peste 43%, totuşi există ţări din Europa de Est unde taxele de impozit pe venit pentru sectorul de angajaţi cu salarii mai scăzute încă rămân mai mari decât cele ale multor state din Europa de Vest. Croaţia percepe taxe de 20,3%, România 13,4%, iar Polonia 21,3%, comparativ cu 10% în Germania şi Marea Britanie şi 9% în Franţa”, a declarat Camelia Dobre, partener în cadrul UHY Audit CD, conform News.ro.

Studiul mai arată că, în medie, economiile BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) au tăiat impozitele într-un ritm mai alert decât economiile G7, atât pentru angajaţii cu venituri reduse, cât şi pentru cei cu venituri ridicate. Informaţiile deţinute de UHY dezvăluie, de asemenea, măsura în care PIB-ul economiilor globale a crescut în ultimii treizeci de ani, dat fiind că reţeaua UHY a fost înfiinţată în 1986.

Cifrele acestora arată că statele în curs de dezvoltare şi ţările în curs de dezvoltare au avut parte de creşteri semnificative în ultimii treizeci de ani – China, cu 1.421% – depăşind, astfel, economiile mai consacrate şi cu mult peste media globală de 135% de creştere a PIB-ului.

India (577%), Malaezia (479%), Bangladesh (350%) şi Nigeria (333%) s-au aflat, de asemenea, în topul celor mai importante ţări pentru creşterea PIB-ului, în ultimii treizeci de ani. Per ansamblu, economiile BRIC au cunoscut o creştere de 348% în aceeaşi perioadă, în timp ce economiile G7 au crescut cu 87%.

Deşi cifrele BRIC includ Rusia, care a avut cel mai scăzut nivel de creştere din cadrul studiului (15%), rata acesteia de creştere reflectă dificultăţile întâmpinate în urma destrămării Uniunii Sovietice din 1991. Începând cu 1996, economia Rusiei a crescut cu 88%.

În schimb, PIB-ul României a crescut doar cu 32,6% în ultimii 30 de ani, doar Rusia a înregistrat o creştere mai mică decât a României. Dacă în 1986 valoare PIB-ului României ajungea la 143 de miliarde de dolari, în 2016 valoare acestuia a ajuns la 190 de miliarde de dolari.

PIB-ul SUA a crescut cu 115%, în timp ce Regatul Unit a cunoscut o creştere de 95%, pe perioada ultimilor treizeci de ani.

UHY a fost înfiinţată în 1986 şi are sediul la Londra. Compania reprezintă o reţea de firme de audit, contabilitate, fiscalitate şi consultanţă, având birouri în peste 320 de centre mari de afaceri din peste 90 de state.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending