ECONOMIE
Deficitul de cont curent al României s-a triplat în primele 11 luni din 2016, la 3,44 miliarde euro
Contul curent al balanţei de plăţi a continuat să se înrăutăţească semnificativ în penultima lună a anului trecut, înregistrând după primele 11 luni o creştere de aproape trei ori (+178%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 3,44 miliarde euro, în special ca urmare a creşterii puternice a dividendelor repatriate de firmele străine, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, publicate vineri.
După primele 11 luni din 2015, deficitul contului curent era de 1,237 miliarde euro, arată datele revizuite ale BNR, citate de News.ro.
Contul curent al balanţei de plăţi include sumele încasate şi cele plătite de România în relaţiile comerciale cu celelalte state.
Principala compomnentă care contribuie la deficitul de cont curent este comerţul exterior, puternic deficitar.
Statisticile oficiale publicate în această săptămână arată că deficitul comercial (FOB/CIF) din primele 11 luni din 2016 a fost de 8,77 miliarde euro, mai mare cu 21,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.
Ca urmare, balanţa bunurilor, care intră în contul curent al balanţei de plăţi, şi-a accelerat deteriorarea în acest an.
Astfel, deficitul comercial din componenţa contului curent (calculat FOF/FOB) a crescut cu 23,9% în primele 11 luni din 2016, până la 8,25 miliarde euro, faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Diferenţa între datele FOB/CIF şi FOB/FOB este în principal costul transportului.
Balanţa veniturilor primare, care include mai ales dividendele repatriate de investitorii străini, a înregistrat un deficit de 4,4 miliarde euro în primele 11 luni ale anului trecut, în creştere cu 27% faţă de perioada ianuarie – noiembrie 2015.
În schimb, balanţa serviciilor şi-a majorat excedentul cu 10%, la 6,96 miliarde euro în perioada ianuarie-noiembrie 2016.
Balanţa veniturilor secundare, în care intră şi fondurile europene încasate de România, a ajuns la un excedent de 2,24 miliarde euro, cu 12,1% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului 2015.
Majorarea deficitului de cont curent continuă tendinţa din 2015, când deficitul extern al României a crescut de peste două ori şi jumătate faţă de nivelul din 2014, până la 1,94 miliarde de euro, potrivit datelor revizuite.
Comisia Naţională de Prognoză (CNP), organismul pe care îşi bazează guvernul proiecţiile bugetare, estimează pentru întregul an 2016 un deficit de cont curent de 3,75 miliarde euro, nivel dublu faţă de cel din 2015.
ECONOMIE
BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an; 3,5% pentru 2025
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2024, prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres. Conform prezentării, oscilațiile de ritm sunt generate de efectele de bază asociate evoluțiilor din trecut: eliminarea din calculul ratei anuale a inflației a majorărilor impozitelor indirecte din ianuarie 2024, respectiv a reducerilor de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024 etc.
Reintrarea în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026. Revizuirea ascendentă față de valorile proiectate în Raportul anterior, mai semnificativ în prima parte a intervalului de proiecție, dar cu efect persistent și pe termen mediu, este asociată cu precădere evoluțiilor recente mai nefavorabile decât se preconiza pe segmentul alimentelor.
„De fapt, prognoza, cum de multe ori a repetat Banca Națională, noi o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite, deficitele gemene sunt în jur de 8%. Deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât este deficitul public cam atât este și deficitul extern. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta bineînțeles și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face și în consecință această prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecție fiscal-bugetare care se vor lua la anul și în funcție de ele inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a explicat guvernatorul BNR.
Acesta a avertizat că evoluția din lunile noiembrie – decembrie este generată atât de factori exogeni, cât și de secetă, care „își va spune cuvântul”.
ECONOMIE
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.
De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
ECONOMIE
România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august
Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).
În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.
Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.
În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 6 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 05.11.2024
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 5 noiembrie 2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
-
ECONOMIEacum o săptămână
Noi modificări la Procedura de anulare a unor obligații bugetare, publicate în M.O.
-
ECONOMIEacum 5 zile
Modificări la sancțiunile aferente Sistemului național RO e-Transport
-
ECONOMIEacum o săptămână
ANCOM recomandă atenție sporită la ofertele de Black Friday
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR Dâmbovița, la prima ediție a Târgului de Cariere și Dezvoltare Profesională