Rețele sociale

ECONOMIE

România are al treilea cel mai mic preţ al benzinei din UE, după eliminarea supraaccizei şi scăderea TVA

Radio CECCAR FM

Reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 19% şi mai ales eliminarea supraacizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, măsuri aplicate de la 1 ianuarie 2017, au ieftinit carburanţii din România, care are în prezent al treilea cel mai mic preţ al benzinei din Uniunea Europeană, arată calculele News.ro, pe baza datelor publicate pe portalul european energy.eu.

Potrivit portalului energy.eu, care monitorizează preţurile carburanţilor în toate cele 28 de state membre UE, preţul mediu al unui litru de benzină din cel mai ieftin sortiment (cifra octanică 95) este în România de 4,90 lei, echivalent cu 1,086 euro.

Preţul plasează România pe locul al treilea în topul celor mai mici preţuri ale benzinei din UE, după Bulgaria (1,015 euro) şi Polonia (1,032 euro).

La finalul anului trecut, un litru din acelaşi sortiment costa 5,09 lei, echivalent cu 1,122 euro, preţ cu care România se plasa pe locul al şaselea al celor mai mici preţuri în UE, după Bulgaria (1,017 euro), Polonia (1,024 euro), Lituania (1,073 euro), Estonia (1,103 euro) şi Letonia (1,104 euro).

Aplicarea celor două măsuri – scăderea TVA şi eliminarea supraaccizei – a redus preţul unui litru de benzină cu 19 bani în ultima lună, deşi, dacă companiile petroliere ar fi aplica integral la preţul de la pompă reducerea taxelor, preţul unui litru din sortimentul standard ar fi trebuit să scadă cu circa 40 de bani.

În prezent, preţul mediu fără TVA al unui litru de benzină 95 este de 4,08 lei, faţă de 4,24 lei la finalul anului trecut.

În cazul motorinei, preţul mediu actual din România al celui mai ieftin sortiment este de 4,88 lei (1,081 euro), al şaptelea cel mai mic preţ din UE.

Înainte de reducerea taxelor, la 1 ianuarie 2017, preţul mediu al unui litru de motorină ieftină era de 4,99 lei (1,10 euro), al nouălea cel mai mic preţ din blocul comutar.

Scăderea TVA şi eliminarea supraaccizei au redus preţul în mai mică măsură decât era de aşteptat din cauză că preţul ţiţeiului a crescut, ioar dolarul american – moneda de referinţă pentru petrol – s-a apreciat semnificativ în raport cu leul în decembrie şi ianuarie, atingând chiar niveluri maxime istorice, de peste 4,35 lei/dolar.

Arabia Saudită estimează că preţul mediu al barilului de petrol va fi de 55 dolari în 2017 şi de 61 dolari în 2018, în special ca urmare a acordului dintre membrii Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi statele nemembre ale cartelului.

OPEC a ajuns la un acord, la finalul anului trecut, de a reduce producţia de petrol cu 1,2 milioane de barili pe zi în 2017, în timp ce alte 11 state ce nu fac parte din cartelul petrolier, înrtre care Rusia şi Kazahstan, s-au angajat să reducă producţia cu 600.000 de barili pe zi.
Măsura, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, are ca scop rmajorarea preţurilor ţiţeiului pe piaţa mondială.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending