ECONOMIE
Industria românească a încetinit în 2016, înregistrând un avans de 1,7%
Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat anul trecut o creştere de 1,7% faţă de anul anterior, un ritm mai scăzut decât în 2015, pe fondul avansului lent al sectorului-cheie de prelucrătoare şi al declinului puternic din industria extractivă, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de News.ro.
În 2015, industria a înregistrat un avans de 2,7% faţă de 2014, susţinută în special de industria prelucrătoare, care a crescut cu 3,5%.
În 2016, rata de creştere a coborât la 1,7%, pe fondul unui avans mai mic al industriei prelucrătoare, de 2,6%, faţă de 2015.
Industria extractivă a scăzut anul trecut cu 15,8% faţă de 2015, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 1,1%.
În luna decembrie a anului trecut, faţă de decembrie 2015, producţia industrială a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,6%, respectiv cu 3,9%.
Pe sectoare, industria extractivă a înregistrat şi în decembrie un declin accentuat, de 8,3%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a avansat cu 6,7%.
Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, de mai mulţi ani, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de competitivitatea slabă.
Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în industria românească, a crescut cu 3,7% faţă de decembrie 2015. În noiembrie 2016, industria de prelucrare avansase mai mult, cu 6,3%, faţă de noiembrie 2015.
Comparativ cu luna noiembrie 2016, producţia industrială a scăzut în decembrie cu 13,3% pe serie brută, dar a crescut cu 1,6% pe seria ajustată în funcţie de influenţele sezoniere şi numărul de zile lucrătoare, indicatorul urmărit cel mai atent de economişti.
În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent. Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea produsului intern brut (PIB) al României.
ECONOMIE
BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an; 3,5% pentru 2025
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2024, prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres. Conform prezentării, oscilațiile de ritm sunt generate de efectele de bază asociate evoluțiilor din trecut: eliminarea din calculul ratei anuale a inflației a majorărilor impozitelor indirecte din ianuarie 2024, respectiv a reducerilor de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024 etc.
Reintrarea în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026. Revizuirea ascendentă față de valorile proiectate în Raportul anterior, mai semnificativ în prima parte a intervalului de proiecție, dar cu efect persistent și pe termen mediu, este asociată cu precădere evoluțiilor recente mai nefavorabile decât se preconiza pe segmentul alimentelor.
„De fapt, prognoza, cum de multe ori a repetat Banca Națională, noi o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite, deficitele gemene sunt în jur de 8%. Deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât este deficitul public cam atât este și deficitul extern. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta bineînțeles și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face și în consecință această prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecție fiscal-bugetare care se vor lua la anul și în funcție de ele inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a explicat guvernatorul BNR.
Acesta a avertizat că evoluția din lunile noiembrie – decembrie este generată atât de factori exogeni, cât și de secetă, care „își va spune cuvântul”.
ECONOMIE
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.
De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
ECONOMIE
România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august
Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).
În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.
Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.
În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 6 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 05.11.2024
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 5 noiembrie 2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
-
ECONOMIEacum o săptămână
Noi modificări la Procedura de anulare a unor obligații bugetare, publicate în M.O.
-
ECONOMIEacum 5 zile
Modificări la sancțiunile aferente Sistemului național RO e-Transport
-
ECONOMIEacum o săptămână
ANCOM recomandă atenție sporită la ofertele de Black Friday
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
CECCAR Dâmbovița, la prima ediție a Târgului de Cariere și Dezvoltare Profesională