ECONOMIE
Aeroportul Henri Coandă a avut în 2016 a patra creştere din Europa a traficului de pasageri, la categoria sa
Aeroportul Henri Coandă din Otopeni a avut anul trecut 10,98 milioane de pasageri şi a înregistrat a patra creştere din Europa, de 18,3%, la categoria aeroporturilor cu 5 – 10 milioane de pasageri pe an, potrivit unui comunicat publicat luni de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (companie care administrează cele două aeroporturi de lângă Bucureşti), conform News.ro.
Henri Coandă a fost depăşit, la categoria sa, de aeroporturile din Berlin – Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto.
Drept urmare, a fost inclus de către Airports Council International – Europe în Top 5 european al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în întregul an 2016.
În 2016, la categoria 10 – 25 de milioane de pasageri pe an, pe primele locuri s-au clasat aeroporturile Alicante, Malaga, Koln-Bonn, Varşovia şi Birmingham.
La categoria aeroporturilor cu peste 25 de milioane de pasageri pe an, cele mai mari creşterei au fost înregistrate de aeroporturile din Dublin, Barcelona – El Prat, Amsterdam, Copenhaga şi Madrid.
Cu o creştere 121,8% a traficului aerian, aeroportul Băneasa a ocupat al treilea loc european la categoria sub 5 milioane de pasageri pe an, fiind depăşit de aeroporturile din Oradea şi Iaşi.
CNAB a înregistrat în anul 2016, pe cele două aeroporturi ale Capitalei, un număr record de 10,99 milioane de pasageri şi 120.700 de mişcări de aeronave (aterizări şi decolări).
Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi de lângă Bucureşti depăşeşte tendinţa generală înregistrată la nivel european, de 5,1%.
În plus, pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat o creştere substanţială a numărului de mişcări de aeronave, devansând şi la acest capitol trendul european, care a ajuns anul trecut la 3,2%.
Anul trecut, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.
ECONOMIE
MF propune un Program Național pentru Sprijinul Marii Industrii
Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de OUG publicat astăzi în transparență decizională, înființarea Programului Național pentru Sprijinul Marii Industrii (PNSMI). Potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul, prevederile actului normativ sunt de natură să eficientizeze cheltuirea sumelor provenite din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și sunt în concordanță cu Directiva 2003/87/CE revizuită. „Neadoptarea prezentului act normativ va conduce la scăderea aportului adus de industria prelucrătoare atât la formarea brută de capital fix, cât și la scăderea valorii adăugate la nivelul economiei naționale. De asemenea, o altă consecință a neadoptării prezentului act normativ este imposibilitatea distribuirii sumelor rezultate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente sectorului aviație, precum și limitarea accesului celorlalți beneficiari eligibili la aceste fonduri”.
Conform inițiatorilor proiectului, acesta vizează înființarea PNSMI, care are drept scop sprijinul industriei prelucrătoare care desfășoară activități cărora li se aplică prevederile Directivei 2003/87/CE, cu modificările și completările ulterioare, incluse în Anexa I la Directivă, în conformitate cu normele privind ajutorul de stat, prin modificarea art.10 din OUG nr.115/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv redistribuirea sumelor obținute în urma licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Valoarea PNSMI este de 1 miliard de euro. Programul se va derula pe o perioadă de 6 ani, pentru finanțarea investițiilor care conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și care se situează sub valorile de referință relevante pentru alocarea cu titlu gratuit prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, cu respectarea regulilor privind ajutorul de stat.
De asemenea, avându-se în vedere că, începând cu 1 ianuarie 2025, certificatele aferente sectorului aviație și instalațiilor staționare nu se vor mai licita separat, precum și faptul că scopurile pentru utilizarea sumelor sunt aceleași, conform art. 10 alin. (3) din Directiva 2003/87/CE este necesară abrogarea art. 11 din OUG nr.115/2011.
În contextul în care Ministerul Finanțelor este instituția desemnată de România ca Adjudecător în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră EU ETS și îndeplinește cu succes acest rol unic pentru România, de la debutul proceselor de licitații în România (anul 2012) și până în prezent, este necesară modificarea art.3 alin.(1) din OUG nr.115/2011, cu modificările și completările ulterioare. În plus, având în vedere modificarea termenului de raportare către Comisia Europeană a modului de utilizare a sumelor obținute din licitarea certificatelor la 31 iulie, urmează să se modifice art. 13 din OUG nr.115/2011.
ECONOMIE
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 6%, în septembrie
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 6%, în septembrie 2024, comparativ cu luna precedentă, la 585,7 milioane de lei, de la 552,1 milioane de lei în august, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF) și consultate de Agerpres. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 11,73%, de la 174,8 milioane de lei la 154,3 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 11,8%, de la 303,5 milioane de lei, în august 2024, la 339,4 milioane de lei în septembrie 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 24,6%, de la 73,8 milioane lei la 92 milioane lei.
Potrivit sursei citate, în ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 7,2%, de la 503,89 milioane de lei (în august 2024) la 540,5 milioane de lei (în septembrie 2024). Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 1,5%, la 135,3 milioane lei, cele peste 120 de zile cu 12,1%, la 326,1 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile au crescut cu 27,7%, până la 79,2 milioane de lei. La capitolul „Buget de stat și autonome”, arieratele au scăzut de la 48,3 milioane de lei în august 2024, la 45,2 milioane de lei în septembrie (-6,42%). Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 20,17%, la 19 milioane lei. Cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 6,3%, la 13,4 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au crescut la 12,9 milioane lei (+9,3%).
ECONOMIE
ANSVSA a lansat Portalul Veterinar
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a lansat Portalul Veterinar, care permite utilizatorilor să acceseze istoricul rezultatelor analizelor efectuate în rețeaua Laboratoarelor Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, a anunțat instituția, într-un comunicat. „Portalul poate fi accesat la adresa portal.ansvsa.ro. Operatorii economici trebuie să facă o solicitare scrisă către Institutele Naționale de Referință Veterinare sau Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene pentru a obține un cont unic de acces, cu utilizator și parolă”, se men0ționează în comunicat.
Potrivit reprezentanților ANSVSA, în ultimul deceniu, rețeaua de laboratoare subordonată Autorității a înregistrat peste 3.410.239 de cereri de analize și a analizat 36.919.632 de probe, atât în domeniul sănătății animalelor, cât și al siguranței alimentelor.
„Mii de probe sunt prelucrate zilnic în laboratoarele rețelei ANSVSA. Timpul economisit de partenerii noștri prin accesarea online a propriilor buletine de analize este esențial. Este vorba despre utilizarea eficientă a timpului și valorificarea noilor tehnologii, precum și a avantajelor digitalizării”, a declarat dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA.
Avantajele și funcționalitățile portalului veterinar includ: ▪ acces sigur și facil pentru vizualizarea buletinelor de analiză; ▪ istoricul analitic al tuturor buletinelor de analiză pentru fiecare partener/client; ▪ verificarea în timp real a stadiului cererilor de analize în laborator (de exemplu: în lucru, finalizată etc.); ▪ informare rapidă asupra rezultatelor analizelor pentru probele înregistrate în cele 41 de laboratoare județene și cele 3 institute naționale de referință; ▪ acces rapid la buletinele de analiză pentru personalul ANSVSA și DSVSA, în funcție de unitățile atribuite; ▪ economie de timp prin vizualizarea rezultatelor analizelor, fără necesitatea deplasării la sediul laboratoarelor; ▪ interfață optimizată pentru dispozitive mobile (telefoane inteligente, tablete etc.); ▪ interconectare cu toate laboratoarele subordonate ANSVSA; ▪ accesul la buletinele de analiză se face doar după aprobarea prealabilă a personalului autorizat din fiecare laborator; ▪ transferul de date se realizează prin conexiuni securizate.
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR Satu Mare: Întâlnire a membrilor filialei cu reprezentanți ai Casei de Pensii și ITM – Accidentele de muncă: de la declarare până la decontare
-
ECONOMIEacum o săptămână
MF intenționează să modifice Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
-
ÎNREGISTRĂRIacum o săptămână
Economia la bani mărunți – Ediția din 24.10.2024
-
ECONOMIEacum o săptămână
MF urmează să modifice Procedura de implementare a măsurilor de amnistie fiscală
-
ECONOMIEacum o săptămână
Modificări la reglementările privind competențele speciale ale organului fiscal central
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 29.10.2024
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
CECCAR Giurgiu: Funcționalitățile PULS, un nou instrument digital pentru angajatori, prezentate membrilor filialei de specialiști ai AJOFM
-
PROFESIA CONTABILĂacum 6 zile
CECCAR Ialomița: Seminar cu tema Amnistia fiscală și alte modificări legislative, în colaborare cu AJFP