ECONOMIE
Importurile de produse agroalimentare au crescut cu 9,6% în primele 11 luni din 2016, iar exporturile cu 2,7%
România a importat în primele 11 luni din 2016 produse agroalimentare în valoare de 5,719 miliarde de euro, în creştere cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce exporturile s-au majorat doar cu 2,7% în perioada analizată, reiese din datele transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a României după primele 11 luni din 2016 s-a situat la 292,4 milioane de euro, faţă de un excedent de 65,3 milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015.
Grâul domină structura exporturilor, cu încasări de peste 1 miliarde de euro şi un volum de 6,2 milioane de tone, de peste două ori mai mare faţă de intervalul similar din 2015.
Potrivit datelor MADR, au mai avansat exporturile de seminţe de rapiţă (+225,6 milioane euro), preparate alimentare (+25,8 milioane euro), animale vii din specia bovine (+25,4 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+16,6 milioane euro), ciocolată (+15,2 milioane euro), oi sau capre vii (+14,3 milioane de euro), carne de porc (+11,9 milioane euro), seminţe de floare-soarelui (+11,5 milioane de euro) şi preparate şi conserve din carne (+8 milioane euro).
Valoarea exporturilor a fost afectată în principal de scăderea încasărilor din livrările porumb (-259,5 milioane de euro) şi ţigări (-166,4 milioane de euro).
România a înregistrat scăderi în cazul exporturilor de orz (-91,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (-49,1 milioane de euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (-28,4 milioane de euro), carne de pasăre (-17,5 milioane de euro), şroturi de soia (-8,6 mil. euro) sau miere naturală (-3,6 milioane de euro).
Comparativ cu perioada similară din 2015, importurile au avansat la majoritatea grupelor de produse agroalimentare şi, în principal, la: grâu (+108,5 milioane euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+40,9 milioane euro), ciocolată (+36,1 milioane euro), brânzeturi (+34,8 milioane euro), preparate alimentare (+32,7 milioane euro), cafea (+23,7 milioane euro), citrice (+21 milioane euro), banane (+19,4 milioane euro), carne de pasăre (+15 milioane euro), lapte şi smântâna (+12,2 milioane euro).
România a înregistrat în primele 11 luni din 2016 faţă de aceeaşi perioadă din 2015 o scădere a importului de porumb (-180,2 milioane euro), şroturi de soia (-57,2 milioane euro), tutun brut (-30,7 milioane euro) şi porci vii (-6 milioane euro).
Importurile de carne de porc – principalul produs alimentar importat – au însumat 311,4 milioane euro, cu 46 milioane euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2015, pentru o cantitate totală de 179.800 tone, reiese din datele MADR, citate de News.ro.
În cazul roşiilor, importurile s-au majorat cu 16,6 milioane euro, la 62,4 milioane de euro, la un volum de 68.500 tone, ceea ce reprezintă o creştere cu 35,2% faţă de acelaşi interval din anul anterior.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României, cu 54,4% din exporturi şi 73,9% din importuri.
ECONOMIE
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
Prin OPANAF nr. 7045/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 10, din 9 ianuarie 2025, au fost aduse modificări la OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ că, prin adoptarea Legii nr. 113/2020 au fost aduse o serie de modificări la prevederile referitoare la cesiunea creanțelor bugetare, astfel cum sunt reglementate la art. 264^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În vederea aplicării prevederilor art. 264^1 din Codul de procedură fiscală, a fost aprobat OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
Cesiunea creanțelor bugetare trebuie să se realizeze în baza unei proceduri competitive, ori de câte ori se depune o ofertă în acest sens la organul fiscal.
Ca urmare a aprobării ordinului menționat, au fost primite sesizări cu privire la faptul că o procedură competitivă pentru cesiunea creanțelor bugetare ar trebui să se realizeze similar procedurii de licitație, care, la momentul promovării acestui nou act normativ, se realiza pentru valorificarea bunurilor sechestrate, astfel încât ofertanții să poată suplimenta prețul oferit, în funcție de celelalte oferte depuse. „În fapt, prin organizarea unei proceduri competitive, prin licitație, statul se asigură că maximizează valoarea prețului cesiunii, ca urmare a faptului că participanții la licitație pot majora prețul în funcție de pașii de licitație”, au subliniat inițiatorii, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește negocierea directă, s-a prevăzut ca la stabilirea prețului în cadrul procedurii de cesiune a creanțelor bugetare, organul fiscal să aibă în vedere valoarea cea mai mare dintre prețul oferit de ofertant, dar care nu poate fi mai mic decât prețul de pornire la licitație și valoarea bunurilor sechestrate de către organul fiscal sau ipotecate/gajate în favoarea organului fiscal, stabilită în cadrul procedurii de insolvență.
De asemenea, s-a reglementat că prețul de pornire a cesiunii la licitație se stabilește în funcție de prețul cesiunii și valoarea activelor. Astfel, în situația în care organul fiscal în calitate de creditor bugetar deține, față de debitorii insolvenți, creanțe certe prin garanțiile constituite, acestea se pot vinde la un preț egal sau mai mare decât valoarea creanțelor, asigurându-se în acest mod recuperarea integrală, scopul fiind maximizarea recuperării creanțelor bugetare.
Prin modificarea și completarea OPANAF nr. 1940/2023 s-a urmărit descrierea procedurii competitive, prin licitație, context în care au fost avute în vedere principiile existente pentru vânzarea prin licitație a bunurilor sechestrate.
De asemenea, la promovarea OPANAF nr. 7045/2024 au fost avute în vedere și eventualele propuneri și observații primite din partea organelor fiscale centrale, astfel încât principiile cesiunii creanțelor bugetare să fie în concordanță cu modul de gestionare a dosarelor de insolvență, precum și cu procedura de organizare a licitațiilor ce se derulează de către organele de executare silită.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni, informează Agerpres. Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitație pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadența în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadența în 26 ianuarie 2026.
De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitații pentru nouă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea inițială a emisiunii de obligațiuni (570 milioane de lei în total).
Astfel, au fost programate licitații pentru patru emisiuni de obligațiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie și 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) și 27 ianuarie, și pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie și 30 ianuarie.
ECONOMIE
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 9 ianuarie – 10 februarie 2025, pot depune cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor, Pachet a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. Potrivit unui comunicat al instituției, completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic de către solicitant prin accesarea site-ului: www.apia.org.ro – secțiunea DR-06 – Bunăstarea animalelor.
Cererile de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor cuprind angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor autorizate sanitar-veterinar, deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea și se depun însoțite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.
Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în OMADR nr. 537/2024 și în cuprinsul Ghidurilor informative aprobate pentru cele două pachete, disponibile aici.
-
ECONOMIEacum 3 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 3 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 3 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor