Rețele sociale

ECONOMIE

Numărul de locuri de muncă neocupate a crescut cu 11% într-un an, ajungând la 60.700 în ultimul trimestru din 2016

Radio CECCAR FM

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 60.700, chiar dacă a scăzut uşor faţă de trimestrul al treilea. Cele mai multe locuri de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (4,01%), sănătate şi asistenţă socială, arată datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata medie a locurilor de muncă vacante, care reprezintă proporţia posturilor neocupate în totalul locurilor de muncă disponibile, a fost în al patrulea trimestru al anului trecut de 1,29%, în scădere cu 0,05 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

În al patrulea trimestru din 2015, numărul locurilor de muncă vacante a fost de 54.700, iar rata locurilor vacante – de 1,21%.

Comparativ cu al treilea trimestru al anului trecut, numărul locurilor de muncă neocupate a scăzut cu 3,8%, ceea ce înseamnă 2.200 de joburi disponibile mai puţin.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (4,01%), în sănătate şi asistenţă socială (3,04%) şi în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,65%).

La nivelul economiei reale, cea mai mare criză de forţă de muncă se înregistrează în industria de prelucrare, unde în al patrulea trimestru erau 14.500 de locuri de muncă vacante, adică un sfert din numărul total la nivel naţional.

La polul opus, cele mai mici probleme în găsirea de forţă de muncă se înregistrează în industria extractivă, cu o rată a posturilor vacante de 0,11%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat 38% din totalul locurilor de muncă vacante în al patrulea trimestru din 2016, din care 10.500 în administraţia publică, 9.800 în sănătate şi asistenţă socială şi 2.600 în învăţământ, mai arată datele INS citate de News.ro.

Faţă de perioada similară a anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai importantă creştere în administraţia publică (+0,77 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a consemnat creşteri semnificative în sănătate şi asistenţă socială (+0,55 puncte procentuale), respectiv activităţi de servicii administrative şi servicii suport (+0,34 puncte procentuale).

Diminuări mai importante ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat în agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,45 puncte procentuale), respectiv în tranzacţii imobiliare (-0,41 puncte procentuale).

Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut scăderi în activităţile de construcţii (-600 locuri vacante), respectiv în cele de agricultură, silvicultură şi pescuit (-400 locuri vacante).

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în 2016.

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere, la 1,6%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o creștere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 3,6% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce ușor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a șomajului de 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: România a înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale, la finalul trimestrului patru din 2024

Radio CECCAR FM

Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale generale se situa la 81% în Uniunea Europeană, și 87,4% în zona euro la finalul trimestrului patru din 2024, în scădere de la 81,6% în UE și 88,1% în zona euro, la finalul trimestrului trei al anului trecut, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu trimestrul patru din 2023, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a crescut ușor atât în zona euro (de la 87,3% la 87,4%) cât și în UE (de la 80,8% la 81%).

La finalul trimestrului patru din 2024, țările membre UE cu cea mai mare pondere în PIB a datoriei guvernamentale erau Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

Statele membre UE cu cele mai mici ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Urmează grupul țărilor cu pondere în PIB a datoriei guvernamentale între 40% și 60%: Irlanda (40,9%), Țările de Jos (43,3%), Cehia (43,6%), Letonia (46,8%), Malta (47,4%), România (54,8%), Polonia (55,3%), Croația (57,6%) și Slovacia (59,3%).

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, opt țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, 18 o scădere, iar nivelul a rămas stabil în Finlanda.

Cele mai mari creșteri au fost în Polonia (2 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele cu 1,6 pp), Malta (1,5 pp) și Țările de Jos (1,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (4,7 pp), Cipru (4,1 pp), Spania (2,5 pp), Danemarca (2,3 pp), Portugalia (2,2 pp), Ungaria (2,1 pp) și Croația (2 pp).

Comparativ cu trimestrul patru din 2023, 16 țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, și 11 o scădere. Cele mai mari creșteri au fost în România (5,9 pp), Polonia (5,7 pp), Finlanda (4,5 pp), Slovacia (3,6 pp), Estonia (3,4 pp), Austria (3,3 pp) și Franța (3,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (10,3 pp), Cipru (8,6 pp), Croația (4,3 pp), Spania (3,3 pp), Portugalia (2,8 pp), Danemarca (2,5 pp) și Irlanda (2,4 pp).

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 963,9 miliarde lei, sau 54,8% din PIB, în trimestrul patru din 2024, de la 916,4 miliarde lei, sau 53,2% din PIB, în precedentele trei luni.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36

Radio CECCAR FM

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”.

Intervenția DR-36 are ca scop realizarea obiectivului transversal și a obiectivelor specifice Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv:  promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile; ▪ îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric; ▪ obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în  agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit anunțului publicat pe site-ul AFIR, intervenția are ca obiectiv îmbunătățirea poziției fermierului în lanțul valoric și promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile.

Potențialii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional.

În contextul fișei intervenției DR 36, solicitanții/beneficiarii eligibili ai proiectelor implementate prin LEADER pot fi entități publice/private, așa cum sunt stabilite prin fișa intervenției din Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).

În ceea ce privește sprijinul nerambursabil, abordarea LEADER se bazează pe inițiative locale care combină soluții ce răspund problematicii identificate la nivelul comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi și finanțarea proiectelor cu o valoare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro. Intensitatea sprijinului poate fi de maximum 100% pentru implementarea operațiunilor selectate în cadrul strategiei, incluzând activitățile de cooperare și pregătirea acestora.

Pentru a consulta Ghidul Solicitantului și Anexele aferente domeniului de intervenție DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, cei interesați pot accesa link-ul de aici.

Continuare

Trending