ECONOMIE
Jumătate dintre români se tem că cineva le poate controla telefoanele sau calculatoarele fără voia lor
Circa 46% dintre români se arată îngrijoraţi că un eventual atacator ar putea prelua oricând controlul dispozitivelor inteligente pe care le folosesc zilnic, ceea ce îi expune la furt de date personale, spionaj şi intruziuni în viaţa privată, arată un studiu realizat în mediul urban de iSense Solutions, la comanda Bitdefender.
Studiul arată că românii ţin pasul cu noutăţile în materie de tehnologie şi cumpără gadgeturi dintre cele mai diverse: 70% au deja smartphone, laptop, tabletă, smart TV sau computer tip desktop, însă aproape un sfert dintre orăşeni deţin şi terminale de ultimă generaţie, precum ceasuri smart (24%), camere de supraveghere a locuinţei sau a copilului, conectate la internet (21%), e-reader-e (20%), console de jocuri (15%) sau brăţări fitness (14%).
Deşi cei mai mulţi români au ales să cumpere gadgeturi pentru divertisment, dar şi pentru un plus de confort, 43% dintre cei chestionaţi se tem că răufăcătorii ar putea fura informaţiile stocate de pe dispozitivele inteligente precum fotografii, videoclipuri, programe şi documente personale.
Un sfert dintre români sunt preocupaţi de faptul că un necunoscut ar putea să pornească pe ascuns camera de filmat sau microfonul dispozitivelor şi să înregistreze tot ce se întâmplă în intimitatea propriului cămin.
“Temerile lor sunt fondate, dacă luăm în calcul că aceste dispozitive conectate la internet au mai multe vulnerabilităţi comune, de la probleme severe legate de securitate, până la mecanisme de autentificare slabe şi chiar comunicare necriptată cu serverele producătorului, ce permite accesul neautorizat al atacatorilor”, se mai arată în studiul citat de News.ro.
Specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender avertizează că aceste vulnerabilităţi le permit atacatorilor amatori să compromită cu uşurinţă reţeaua de Internet a utilizatorilor, mizând şi pe faptul că mulţi români nu ştiu că locuiesc într-o casă inteligentă şi, în consecinţă, nu conştientizează pericolele la care se expun.
Analiza mai arată că românii nu îşi actualizează la timp sistemul de operare de pe dispozitivele folosite, până şi pe cele utilizate frecvent, precum laptop, tabletă sau computer.
Astfel, 20% dintre utilizatorii de laptop şi peste jumătate dintre proprietarii unui smart TV nu au actualizat software-ul la cea mai recentă versiune, invocând fie lipsa de timp, fie cea a cunoştinţelor necesare unei asemenea operaţiuni.
„În lipsa folosirii unei soluţii de securitate sau a unui sistem de operare actualizat la zi, accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu se poate face relativ uşor, iar viaţa personală, în adevăratul ei sens, poate deveni doar un mit. Dispozitivele smart colectează cantităţi enorme de date, de la localizare, obiceiuri, stil de viaţă şi comportament, până la pasiuni, credinţe, stare de sănătate sau preferinţe politice, iar în condiţiile în care un răufăcător poate pune mâna pe acestea temerile utilizatorilor sunt îndreptăţite”, spune specialistul în securitate cibernetică în cadrul Bitdefender, Bogdan Botezatu.
Studiul mai arată că un sfert dintre români folosesc aceeaşi parolă pentru toate conturile şi dispozitivele, iar alţi 29% folosesc aceleaşi câteva parole, însă prin rotaţie.
Experţii Bitdefender avertizează asupra riscului folosirii unor parole identice, de cele mai multe ori formate doar din litere, şi recomandă înlocuirea lor cu diverse combinaţii de litere, cifre şi simboluri şi schimbarea acestora în mod regulat.
Numărul dispozitivelor conectate la internet a depăşit nivelul de şase miliarde de unităţi la finele anului 2016, iar industria va continua să se dezvolte într-un ritm alert pe fondul plusului de confort oferit utilizatorilor.
Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Franţa şi Australia, la finalul anului 2016, pe un eşantion reprezentativ de 2.037 respondenţi.
Marja de eroare pentru studiul realizat pe respondenţii din România este de ±5% la un nivel de încredere de 95%.
ECONOMIE
Ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate
În Monitorul Oficial nr. 797 din 4 septembrie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 3.284/2023 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate prin prioritatea 1. „Susținerea și promovarea unui sistem de CDI atractiv și competitiv în RO” a Programului Creștere inteligentă digitalizare și instrumente financiare. Schema cuprinde următoarele categorii de ajutoare: a) ajutoare regionale pentru investiții; b) ajutoare pentru întreprinderile nou-înființate; c) ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare; d) ajutoare pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”; e) ajutoare pentru acțiuni de teaming; f) ajutoare pentru investiții în infrastructurile de cercetare; g) ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor; h) ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională.
Prin prezenta schemă se oferă sprijin pentru atingerea următoarelor obiective: a) obiectivul principal: cercetare și dezvoltare; b) obiectivele secundare: ▪ inovare; ▪ dezvoltare regională și crearea de locuri de muncă.
Ajutorul se acordă sub formă de grant (asistență financiară nerambursabilă în una sau mai multe tranșe).
Ajutorul de stat se acordă prin decontarea cheltuielilor eligibile conform contractului de finanțare, fără a depăși intensitatea ajutorului de stat aplicabilă. Cererea de rambursare a cheltuielilor eligibile va fi însoțită de documente justificative clare și detaliate. Totalul cheltuielilor eligibile decontate nu poate depăși suma prevăzută în contractul de finanțare.
Beneficiarii ajutoarelor pot fi: a) microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii [pentru art. 14, 22, 25, 25a, 25d, 26, 28 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările și completările ulterioare]; b) întreprinderile mari (doar în parteneriat cu IMM-uri) [pentru art. 25 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014]. Pentru acestea este obligatoriu să aibă menționată în statut activitatea de cercetare la depunerea proiectului; c) organizațiile de cercetare [pentru art. 25, 25d, 26 și 28 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014].
Organizațiile de cercetare sunt beneficiare de ajutor, în temeiul prezentei scheme, cu respectarea tuturor condițiilor schemei de ajutor, doar în cazul în care într-un an calendaristic activitatea economică nu este pur auxiliară. Se consideră că activitatea este pur auxiliară atunci când activitățile economice consumă exact aceiași factori (de exemplu, materiale, echipamente, forță de muncă și capital fix) ca și activitățile neeconomice, iar capacitatea alocată în fiecare an unor astfel de activități economice nu depășește 20% din capacitatea anuală globală a entității respective. În cazul în care o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare este utilizată atât pentru activități economice, cât și pentru activități neeconomice, finanțarea publică face obiectul normelor privind ajutoarele de stat numai în măsura în care aceasta acoperă costurile legate de activitățile economice respective.
Pentru a fi eligibili să primească finanțare în temeiul prezentei scheme de ajutor, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cumulativ: a) beneficiarii nu sunt în stare de faliment ori lichidare, nu au afacerile administrate de un judecător-sindic sau activitățile comerciale suspendate, nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau nu sunt într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; b) beneficiarii și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat (buget de stat, bugete speciale, bugete locale), în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) reprezentantul legal al beneficiarului nu a fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională; d) beneficiarii nu fac obiectul unei decizii de recuperare emise de Comisia Europeană, un furnizor de ajutor sau Consiliul Concurenței, prin care un ajutor de stat/de minimis a fost declarat ilegal și/sau incompatibil cu piața internă sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată și ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; e) beneficiarii au sediul sau o sucursală în România la momentul plății ajutorului; f) fiecare solicitant care depune un proiect în cadrul apelurilor cărora li se aplică prezenta schemă trebuie să furnizeze obligatoriu datele de identificare și situațiile economico-financiare actualizate: ▪ informații generale; date despre bonitatea solicitantului, inclusiv despre resursele umane disponibile pentru implementarea proiectului; ▪ documente originale scanate: certificat unic de înregistrare, certificat fiscal, act de constituire, statut, ultimul bilanț contabil, contul de profit și pierderi; ▪ structura acționariatului (persoane fizice și juridice); ▪ componența organului de conducere/consiliului de administrație; ▪ declarația pe propria răspundere privind respectarea condițiilor de eligibilitate.
Participarea beneficiarilor la proiecte se face individual sau în parteneriat, iar în cazul în care proiectele se depun și se implementează în parteneriat, contractul de finanțare se va încheia cu liderul de parteneriat, având la bază un acord de parteneriat asumat de către toți partenerii din proiect, parte integrantă din contractul de finanțare.
Toate ajutoarele (cu excepția celor aferente art. 22, 25a și 25d din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările și completările ulterioare) pot fi considerate compatibile cu piața internă doar dacă acestea au un efect stimulativ. Potrivit actului normativ, un efect stimulativ apare în cazul în care ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi, determinând-o să se implice în activități suplimentare, pe care, în absența ajutorului, nu le-ar desfășura sau le-ar desfășura în mod limitat sau diferit. Cu toate acestea, ajutorul nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Se consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru beneficiar în cazul în care activitatea pentru care se acordă finanțare a început deja înainte ca cererea de finanțare a ajutorului să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale. În cazul în care începutul lucrărilor are loc înainte ca cererea de ajutor să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale, proiectul nu va fi eligibil pentru ajutor.
Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat prin această schemă numai proiectele pentru care beneficiarul a depus o cerere de ajutor/finanțare pentru un proiect la autoritatea națională care administrează schema, înainte de începerea lucrărilor la proiectul sau la activitatea respectivă.
Cererea de ajutor/finanțare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia; b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii acestuia; c) locul de desfășurare a proiectului; d) lista costurilor eligibile ale proiectului; e) tipul de ajutor (grant) și valoarea finanțării publice necesară pentru proiect.
Schema intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial și se aplică până la 31 decembrie 2028. Plata ajutorului către beneficiarii schemei se poate face până la 31 decembrie 2029.
Având în vedere că prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 se aplică până la 31 decembrie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va actualiza prezenta schemă în funcție de regulile aplicabile după data de 31 decembrie 2026. Toate ajutoarele de stat acordate începând cu data de 1 ianuarie 2027 inclusiv în baza acestei scheme trebuie să respecte condițiile stabilite prin prevederile regulamentului specific (UE) aplicabil în momentul respectiv.
Bugetul schemei este de 549.818.162 euro (FEDR + bugetul de stat), echivalent cu 2.711,05 milioane lei.
Numărul maxim estimat de beneficiari în cadrul schemei este 600.
Pentru conversia în lei, în cadrul schemei de ajutor de stat se va utiliza cursul de schimb InforEuro valabil la data acordării ajutorului/efectuării plăților.
ECONOMIE
ANAF propune completarea formularului Aviz de verificare
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare publică, un proiect de Ordin pentru completarea Anexei nr. 1.a la OPANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare a situației fiscale personale, proiect prin care se propune, în esență, completarea formularului „Aviz de verificare”.
În Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, ANAF menționează că, în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, înaintea desfășurării verificării situației fiscale personale, organul fiscal central are obligația să înștiințeze, în scris, persoana fizică supusă verificării în legătură cu acțiunea care urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de verificare. Elementele cuprinse în acesta sunt prevăzute la art. 141 Avizul de verificare din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Până la adoptarea OG nr. 188/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, articolul 141 alin.(1) lit.e) din actul normativ menționat stipula faptul că avizul de verificare prevăzut la art. 138 alin.(5) cuprinde: (…) e) solicitarea de informații și înscrisuri relevante pentru verificare; (…).
După adoptarea OG nr. 188/2022 la 28 decembrie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 141 alin.(1) lit.e) a fost modificat și completat cu mențiunea privind obligativitatea traducerii în limba română a documentelor justificative depuse într-o limbă străină, având următoarea formulare:
e) solicitarea de informații și înscrisuri pentru verificare, cu mențiunea că înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit art. 8;
În acest context, în vederea armonizării legislației terțiare, respectiv a prevederilor Anexei 1.a din OPANAF nr. 2.117/2018 cu prevederile legislației primare, respectiv art.141 alin.(1) lit.e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se propune completarea Anexei nr. 1.a Aviz de verificare, înaintea penultimului paragraf, cu un nou paragraf cu urmǎtorul cuprins:
Înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit art. 8 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
ECONOMIE
Noi reglementări în vederea simplificării achizițiilor publice din domeniul IT
Executivul a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care simplifică achizițiile publice din domeniul IT și contribuie la debirocratizarea sistemului. Potrivit unui comunicat al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), actul normativ va contribui, totodată, la accelerarea implementării proiectelor din domeniul IT&C. Noul act normativ modifică HG nr. 941/2013 privind organizarea și funcționarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTE).
„Am promis că vom debirocratiza administrația și vom eficientiza procesele de achiziții și acum ne ținem de promisiune. Nu putem gestiona proiectele mari din zona IT&C și nu putem atrage fonduri din bani europeni cu legislație învechită și proceduri neadaptate necesităților actuale. Avem nevoie de flexibilitate și rapiditate în administrația publică pentru a implementa proiecte care să schimbe semnificativ viețile cetățenilor”, a declarat ministrul de resort, Bogdan Ivan.
Principalele modificări cuprinse în noua HG se referă la modificarea componenței CTE, prin introducerea unor instituții noi, cum ar fi Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Directoratul Național de Securitate Cibernetică, pentru o reprezentare eficientă în cadrul Comitetului a instituțiilor/organismelor care dețin competențe în domeniile impactate de exercitarea de către CTE, respectiv de către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), a atribuțiilor stabilite de prevederile legale.
De asemenea, Hotărârea simplifică Studiul de Fezabilitate, prin aprobarea unei noi forme, alta decât cea prevăzută de HG 907/2016. Noua formă ține cont de caracteristicile proiectelor care au exclusiv componente specifice tehnologiei informației și comunicațiilor și pentru care este obligatorie sau necesară întocmirea unui studiu de fezabilitate, pentru a înlesni eforturile pe care le depun instituțiile publice în vederea întocmirii acestor documente și pentru a accelera absorbția fondurilor europene nerambursabile, care constituie surse de finanțare pentru astfel de proiecte.
Nu în ultimul rând, prin Hotărârea adoptată, se modifică pragul valoric de la care este necesară obținerea avizului CTE pentru componenta IT&C a proiectelor înainte de avizare, în sensul majorării acestuia de la 2.000.000 lei la 5.000.00 lei.
Documentul reglementează și documentațiile supuse obținerii avizului CTE, din perspectiva noilor acte normative aprobate pentru domeniul IT&C (ex. Legea 242/2022, OUG 89/2022, HG 112/2023), care se referă la Platforma de Cloud Guvernamental, interoperabilitate, securitate cibernetică.
„Astfel, prin modificările și completările aduse la HG-ul CTE, MCID și ADR principalele instituții responsabile de transformarea digitală a statului român vor putea avea o imagine mai clară și mai completă asupra proiectelor IT&C care vor fi implementate, scopul final fiind acela de a îmbunătăți serviciile publice electronice oferite cetățenilor, mediului de afaceri și societății civile”, menționează reprezentanții MCID.
-
ÎNREGISTRĂRIacum o zi
Economia la bani mărunți – Ediția din 12.09.2023
-
ECONOMIEacum o zi
Noi reglementări în vederea simplificării achizițiilor publice din domeniul IT
-
ECONOMIEacum o zi
RetuRO invită companiile de transport din România să se alăture SGR
-
ECONOMIEacum o zi
ANAF propune completarea formularului Aviz de verificare
-
ECONOMIEacum o zi
Ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate