Rețele sociale

ECONOMIE

Comisia Europeană cere măsuri pentru reducerea deficitului, estimat la 3,6%

Radio CECCAR FM

Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrivskis şi Comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, au trimis ministrului de Finanţe, Viorel Ştefan, o scrisoare în care avertizează că, potrivit datelor disponibile, deficitul ar urma să depăşească 3% în 2017 şi cer ca Executivul să anunţe măsuri clare pentru reducerea lui, potrivit site-ului cursdeguvernare.ro, care publică scrisoarea.

Jurnaliştii scriu că oficialii Comisiei Europene i-au trimis lui Viorel Ştefan o scrisoare pe 22 februarie în care avertizează asupra riscului ca deficitul de 3% să fie depăşit, ajungând la 3,6% în 2017 şi la 3,9% în 2018.

“Comisia Europeană a dat publicităţii, recent, Prognoza de Iarnă care conţine şi proiecţiile bugetare ale României. Comisia a remarcat creşterea abruptă faţă de anul anterior a deficitului bugetului general consolidat, la 2,8% în 2016. Documentul estimează un deficit de 3,6% din PIB pentru anul 2017 şi unul de 3,9% din PIB pentru anul 2018. Pe aceste considerente, există un risc clar, în baza previziunilor Comisiei referitoare la anii 2017 şi 2018, de neîndeplinire a criteriilor de deficit”, se arată în scrisoarea publicată de cursdeguvernare.ro, citată de News.ro.

Potrivit documentului, Comisia Europeană estimează că România va înregistra “deviaţii semnificative” ale obiectivelor bugetare pe termen mediu (MTO) în 2016, iar balanţa structurală va suferi “noi deteriorări” în 2017 şi 2018. Această situaţie este provocată de în principal de relaxarea indusă de reducerea unor taxe, combinat cu creşteri de pensii şi salarii, spun oficialii CE.

“Comisia va reexamina modul în care România îşi respectă obligaţiile prevăzute de Pactul de Stabilitate şi de Creştere pe baza Previziunilor de Primăvară, care vor conţine datele bugetare pentru anul 2016, validate în aprilie de Eurostat şi de următorul Program de convergenţă al României, care este aşteptat înainte de jumătatea lunii aprilie. Este important ca măsurile necesare respectării obligaţiilor privind criteriile de deficit şi căii de ajustare în vederea atingerii MTO să fie credibil anunţate înainte de acest moment”, se mai arată în scrisoarea semnată de vicepreşedintele CE şi de la Comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare.

România va înregistra în 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisă de Uniunea Europeană, iar în 2018 va atinge 3,9% din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor publice, se arată în raportul de ţară publicat miercuri de Comisia Europeană.

Bugetul pe 2017 al României este fundamentat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar de 2,99%.

ECONOMIE

BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an

Radio CECCAR FM

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.

De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Continuare

ECONOMIE

România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august

Radio CECCAR FM

Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).

În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.

Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.

Continuare

ECONOMIE

BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), citată de Agerpres. „În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. Totodată, rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei”, se spune în comunicatul BNR.

Conform băncii centrale, descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare. BNR menționează că incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Potrivit BNR, relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de vineri, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Continuare

Trending