Rețele sociale

ECONOMIE

Numărul de pasageri de pe aeroporturile din România a crescut cu 23%, anul trecut

Radio CECCAR FM

Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România a crescut anul trecut cu 23,5%, până la 16,39 milioane de pasageri, din care peste două treimi au trecut prin aeroportul Henri Coandă, potrivit datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de News.ro.

Aeroportul Henri Coandă, principala poartă aeriană a Capitalei, a avut anul trecut 10,98 milioane de pasageri, 67% din totalul pasagerilor înregistraţi în România.

Pe locul doi în topul aeroporturilor se află Cluj-Napoca, cu 1,88 milioane de pasageri (11,5%), iar pe trei aeroportul Traian Vuia din Timişoara, cu 1,16 milioane pasageri (7,1%).

Din total, transportul internaţional are o cotă de 89,1% (14,6 milioane pasageri), restul fiind pasageri pe curse interne.

Pe segmentul transportului internaţional de pasageri, aeroportul Henri Coandă are o cotă de 69,2%, cu 10,1 milioane pasageri, fiind urmat de Cluj-Napoca cu 10,8% şi de Traian Vuia cu 6,3%.

Pe sectorul transportului intern, aeroportul din Otopeni are o cotă de 48,9%, fiind urmat de Cluj-Napoca cu 16,8% şi de Traian Vuia cu 13%.

În traficul internaţional de pasageri, primele trei aeroporturi de origine de unde provin pasagerii debarcaţi în România, stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, sunt aeroportul Londra-Luton (656.234 pasageri), aeroportul Munchen (392.186 pasageri) şi aeroportul Milano-Bergamo (334.817 pasageri).

Principalele ţări, după aeroportul de origine, de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcaţi în România au fost: Italia (1,57 milioane pasageri), Marea Britanie (1,09 milioane pasageri) şi Germania (1,06 milioane pasageri).

Traficul de marfă pe aeroporturile din România a înregistrat un ritm mult mai scăzut de creştere decât cel de pasageri, 9,7%, de la 36.600 tone în 2015 la 40.100 tone în 2016.

Aeroportul Henri Coandă are o cotă de piaţă pe acest segment de 85%, urmat de Traian Vuia cu 9,7% şi de Cluj-Napoca cu 2,6%.

Henri Coandă a înregistrat în 2016 a patra creştere din Europa, de 18,3%, la categoria aeroporturilor cu 5 – 10 milioane de pasageri pe an, potrivit unui comunicat publicat recent de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), companie care administrează cele două aeroporturi de lângă Bucureşti.

ECONOMIE

A fost aprobată Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027

Radio CECCAR FM

Executivul a adoptat Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027, document elaborat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES), care prevede și un Plan de Acțiune. Conform unui comunicat al MFTES, obiectivele Strategiei contribuie la atingerea indicatorilor naționali de dezvoltare durabilă aferenți țintelor Strategiei Naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, în mod special pentru următoarele Obiective de Dezvoltare Durabilă: Fără sărăcie; Sănătate și bunăstare; Educație de calitate; Egalitate de gen; Muncă decentă și creștere economică; Industrie, Inovație și infrastructură, Inegalități reduse.

„Politicile în domeniul tineretului reprezintă una dintre prioritățile programului de guvernare 2023-2024, având și sfere de activitate specifice mai multor ministere și instituții publice. Astfel, politicile pentru tineret acoperă problematica din domeniul educației, sănătății, excluziunii sociale, ocupării și antreprenoriatului, protecției mediului precum și din alte domenii care pot influența calitatea vieții tinerilor. De asemenea, politicile de tineret reprezintă o prioritate și la nivel european, iar multe dintre oportunitățile de finanțare externă pot contribui la dezvoltarea sectorului de tineret. Domeniul tineret este parte a unuia dintre pilonii Planului Național de Redresare și Reziliență al României, și anume pilonul 6 – Copii, tineri, educație și competențe”, se menționează în comunicat.

Strategia Națională pentru Tineret își propune să contribuie la: creșterea numărului de proiecte care se adresează tinerilor, cu sprijinul financiar al ministerului; clarificarea situației juridice și cadastrale a patrimoniului din domeniul tineretului, la nivel central și local, în vederea realizării descentralizării; digitalizarea proceselor de selecție a proiectelor prin care se solicită finanțare din partea ministerului; inventarierea digitală a infrastructuri de tineret și monitorizarea utilizării acesteia, pentru a prioritiza alocările de fonduri, în vederea modernizări bazelor utilizate frecvent de către tineri; operaționalizarea Consiliului Interministerial pentru Tineret.

Strategia Națională de Tineret 2024 – 2027 este o strategie intersectorială care face legătura cu principalele documente rezultate din Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

Fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027 și a activităților cuprinse în Planul de acțiune se asigură de către fiecare instituție publică cu atribuții în realizarea obiectivelor.

Continuare

ECONOMIE

MEAT: Finanțări de până la 200.000 euro pentru proiectele de investiții private din stațiunile balneare și balneoclimatice

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) anunță lansarea apelului de proiecte destinat operatorilor economici din stațiunile balneare și balneoclimatice, începând cu 17 iunie 2024ora 10:00. Potrivit unui comunicat al MEAT, prin această inițiativă, se oferă posibilitatea obținerii unei finanțări nerambursabile de până la 200.000 de euro pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, balneare, culturale, sportive și de agrement.

Schema de minimis, implementată de MEAT, are ca obiectiv diversificarea ofertei și creșterea calității serviciilor oferite în aceste destinații. Finanțarea, care acoperă maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, exclusiv TVA, va include și costurile aferente formării profesionale a personalului angajat în sectorul HoReCa.

Pentru anul 2024, sumele alocate programului se ridică la 15 milioane lei. Aceste fonduri sunt destinate susținerii proiectelor care vizează extinderea și reabilitarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, alimentație publică și tratament balnear, inclusiv a rețelelor de captare și transport a factorilor naturali de cură. Totodată, finanțarea va sprijini construcția, extinderea și reabilitarea obiectivelor culturale, sportive și de agrement din stațiunile balneare și balneoclimatice. Achiziția de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice tratamentelor balneare este, de asemenea, eligibilă, precum și formarea profesională a personalului angajat în cadrul structurii deținute de beneficiar în domeniul HoReCa.

Conform Ordinului MEAT nr. 181/2023 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării și dezvoltării stațiunilor balneare și balneoclimatice, cu modificările și completările ulterioare, înscrierea în cadrul programului se va face prin depunerea fizică a documentației la Registratura Generală a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, situată pe Calea Victoriei, nr. 152, Sector 1, București.

Un beneficiar se poate înscrie cu un singur proiect în cadrul apelului.

Continuare

ECONOMIE

Au fost lansate consultările interministeriale ce vizează realizarea Cadrului național pentru dezvoltarea competențelor digitale

Radio CECCAR FM

La sediul Băncii Mondiale de la București, Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat consultările interministeriale asupra Cadrului național de competențe digitale (DigCompRo), un element crucial în procesul de digitalizare a României. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, versiunea de lucru a DigCompRo, realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, își propune să sprijine MCID în consolidarea capacității de a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea competențelor digitale ale tuturor românilor.

„Transformarea digitală aduce beneficii reale prin dezvoltarea competențelor digitale. DigCompRo este o inițiativă ambițioasă, care va deveni cadrul național de dezvoltare a competențelor digitale pentru toți cetățenii României. Elaborarea acestui cadru este parte a investiției 17 a Componentei 7 – Transformare Digitală din PNRR, cu un buget de 37 milioane de euro. Până la finalul anului viitor, sute de mii de români din orașe, comune și sate vor dobândi competențe digitale de bază în peste 1000 de biblioteci transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale“, a afirmat ministrul Bogdan Ivan, citat în comunicat.

„Suntem în momentul în care alfabetizarea digitală a devenit la fel de importantă ca literația și numerația. Alfabetizarea digitală este un efort transversal – fiecare cadru didactic, indiferent de disciplina pe care o predă, trebuie să poată să formeze competențe digitale, prin modul în care utilizează tehnologia pe care o are și o va avea la dispoziție în sălile de clasă și în laboratoare“, a declarat, la rândul său, Ligia Deca, ministrul Educației.

Pentru ca economia românească să progreseze pe calea tranziției digitale, dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor este o direcție de investiții esențială. Potrivit MCID, formarea abilităților digitale va permite României:  îmbunătățirea rezultatelor pe piața muncii, inclusiv prin stimularea participării și prin perfecționare/recalificare; ▪ o participare civică mai bună, prin adoptarea și utilizarea serviciilor guvernamentale digitale; ▪ îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual de Comisia Europeană.

„Avându-se în vedere evoluția rapidă a peisajului digital, este necesar și oportun ca România să dezvolte și să faciliteze adoptarea pe scară largă a unui cadru național dedicat competențelor digitale pentru cetățenii români, adaptat specificului local, pornind de la cadrul de referință DigComp 2.2, elaborat de Comisia Europeană. Această inițiativă va asigura condițiile ca România să rămână competitivă în era digitală și îi va permite să evalueze într-o manieră cuprinzătoare și să dezvolte competențele digitale în rândul cetățenilor“, se menționează în comunicat.

Continuare
ECONOMIEacum 11 ore

A fost aprobată Strategia Națională pentru Tineret 2024-2027

ECONOMIEacum 11 ore

MEAT: Finanțări de până la 200.000 euro pentru proiectele de investiții private din stațiunile balneare și balneoclimatice

ECONOMIEacum 11 ore

Au fost lansate consultările interministeriale ce vizează realizarea Cadrului național pentru dezvoltarea competențelor digitale

ECONOMIEacum o zi

AFIR: Finanțare de peste 35 milioane de euro pentru construirea de drumuri agricole și comunale

ECONOMIEacum o zi

CFA România: Indicele de Încredere Macroeconomică, în scădere accentuată în aprilie

ECONOMIEacum o zi

ANAF: Prin implementarea Sistemului RO e-Transport nu se instituie nicio taxă suplimentară pentru contribuabili

ECONOMIEacum o zi

Google și DNSC au lansat o campanie de prevenire a dezinformării în mediul online

ECONOMIEacum o zi

ACEA: Vânzările de autoturisme Dacia în Europa au crescut cu 12,6% în aprilie

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 21.05.2024

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Suceava: Conducerea filialei a premiat elevii cu cele mai bune rezultate la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Neamț: Festivitatea de premiere a câștigătorilor etapei județene a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Dâmbovița: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

Trending