ECONOMIE
Datoria externă a României s-a redus cu 369 milioane euro în ianuarie
Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât şi datoriile entităţilor private, a scăzut în ianuarie cu 369 milioane euro faţă de finalul anului trecut, la 92,163 miliarde euro, în special ca urmare a reducerii datoriei statului, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României și citate de News.ro.
La finalul anului 2016, datoria externă totală a României a fost de 92,532 miliarde euro.
Din totalul datoriilor înregistrate de România faţă de entităţi din străinătate la 31 ianuarie 2017, datoriile pe termen lung reprezentau 68,472 miliarde euro (74,3% din total datorie externă), în scădere cu 644 milioane euro faţă de finalul anului 2016, iar datoriile pe termen scurt însumau 23,691 miliarde euro, în urcare cu 275 milioane euro.
Din datoria pe termen lung, suma de 31,883 miliarde euro reprezenta datorie publică, în scădere cu 356 milioane euro faţă de finalul lui 2016.
Datoria negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate, însuma 35,342 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, în scădere cu 280 milioane euro faţă de decembrie 2016.
Datoria autorităţii monetare, care reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI, a scăzut în ianuarie cu 8 milioane euro, la 1,247 miliarde euro.
La finalul lunii mai 2016, datoria totală externă ajunsese la un nivel minim din august 2010, de 87,8 miliarde euro.
Din 2010, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro.
Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă până în vara anului trecut, când a reînceput să crească.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 20,4% în ianuarie, comparativ cu 25,2% în 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 6,7 luni în ianuarie, faţă de 6,4 luni în 2016.
ECONOMIE
Un nou apel de proiecte lansat prin Programul Regional Vest

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, în calitate de autoritate de management pentru Programul Regional (PR) Vest, a publicat Ghidul solicitantului de finanțare pentru apelul de proiecte nr. 2 pentru Revitalizare și regenerare urbană. Potrivit unui comunicat al instituției, apelul de tip competitiv beneficiază de un buget în valoare totală de 50,48 milioane euro. Proiectele vor putea fi depuse începând de astăzi până la 22 septembrie 2025, ora 12:00.
Apelul va finanța amenajarea integrată a spațiilor publice urbane, respectiv reconversia funcțională, reconfigurarea și reorganizarea lor: ▪ piețe și piațete publice, zone pietonale, de tip spațiu comun sau cu caracter prioritar pietonal, promenade, splaiuri etc.; ▪ reconversia unor zone sau terenuri degradate, abandonate, neutilizate sau cu funcțiuni depășite – transformarea lor în puncte de atracție pentru cetățeni; ▪ spații verzi și verzi-albastre existente – scuaruri, parcuri, grădini publice, malurile cursurilor de apă, canale etc.; ▪ spații și facilități pentru activități recreative de mici dimensiuni, care deservesc cartierele rezidențiale sau zonele centrale/ istorice – locuri de joacă, zone de sport și socializare șamd.; ▪ conexiuni de circulație nemotorizată – alei pietonale, trotuare, piste pentru bicicliști, pasarele etc.; ▪ renovarea feței urbane a clădirilor publice, inclusiv a celor de patrimoniu, în zona delimitată de regenerare urbană, în procent limitat; ▪ acțiuni de protejare a biodiversității.
Complementar pot fi finanțate și alte activități pentru asigurarea securității în spațiile publice regenerate – iluminat public și arhitectural, supraveghere video și facilități wi-fi, diferite dotări și amenajări – mobilier urban, toalete publice, fântâni, scene mobile, amenajări pentru sport, joc și recreere și măsuri de accesibilizare pentru persoanele cu nevoi speciale și cu mobilitate redusă.
Finanțarea nerambursabilă care poate fi acordată va fi de minimum 500.000 de euro și maximum 15 milioane de euro per proiect, în cazul municipiilor reședință de județ. Contribuția solicitantului va fi de minimum 2% din valoarea totală eligibilă a investiției.
Apelul se adresează tuturor primăriilor de municipii și orașe din Regiunea Vest, precum și parteneriatelor formate din primării de municipii sau orașe, alături de consilii județene sau instituții publice de interes local care dețin clădiri cu funcțiuni publice, pentru renovarea feței urbane a acestora.
Ghidul de finanțare pentru Revitalizare și regenerare urbană, apelul de proiecte nr. 2, este disponibil aici.
ECONOMIE
MDLPA: Extrase de carte funciară eliberate gratuit, digital, din 2 iunie

Aproape 80.000 de prime înregistrări, cereri de extrase de carte funciară și de plan cadastral au fost eliberate gratuit, în România, din data de 7 aprilie, de când acest serviciu public este gratuit pentru proprietarii care cer în persoană aceste documente, a afirmat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, citat într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). „Numărul mare de cereri pentru aceste servicii publice demonstrează eficiența măsurii de a oferi gratuit, pentru proprietari, aceste servicii care devin gratuite, din 2 iunie, și pentru proprietarii care solicită aceste documente în sistemul online. Impunem, astfel, respectul statului pentru cetățeni”, a declarat ministrul.
Astfel, în perioada aprilie-mai, au fost eliberate gratuit peste 34.000 de extrase de carte funciară, aproape 5.000 de extrase de plan cadastral și au fost înregistrate gratuit, la prima înregistrare în cadastru, peste 40.000 de proprietăți.
„În prezent, se percepe o taxă de 20 de lei pentru extrasele de carte funciară cerute online, dar, din iunie, eliminăm și tariful pentru acest serviciu public digital”, a conchis ministrul.
ECONOMIE
Comisia Europeană propune o taxă de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în UE

Comisia Europeană a propus, marți, impunerea unei taxe de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în Europa, mare parte dintre acestea provenind din China, transmite AFP, preluată de Agerpres. „Vorbim de doi euro pentru fiecare pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European. Potrivit responsabilului european, un număr de aproximativ 4,6 miliarde de colete au fost importate anul trecut în UE.
Ideea Bruxelles-ului este aceea de a finanța costurile suplimentare cu controalele vamale, în contextul afluxului de colete de valoare mică venite din Asia, via platforme precum Shein sau Temu.
Măsura a fost solicitată în special de Franța, care, la finele lunii aprilie, a propus plata unor „costuri de gestiune” pentru fiecare colet de mică valoare ce intră în Europa.
Anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare mică, adică bunuri cu o valoare care nu depășește 150 euro, au intrat pe piața UE, echivalentul a 12 milioane de colete pe zi. Această cifră este de două ori mai mare decât în 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022, iar multe dintre aceste bunuri s-au dovedit a fi neconforme cu legislația europeană. Această creștere exponențială ridică numeroase semne de întrebare. În principal, din ce în ce mai multe produse dăunătoare intră în UE. Mai mult, vânzătorii europeni, care respectă standardele ridicate în materie de produse, riscă să fie afectați de practicile neloiale și de vânzarea de bunuri contrafăcute prin intermediul piețelor online. În cele din urmă, numărul mare de colete expediate și transportate are o amprentă ecologică și climatică negativă.