Rețele sociale

ECONOMIE

Gazele se scumpesc pentru populaţie, cu 2% în medie, de la 1 aprilie

Radio CECCAR FM

Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în şedinţa de joi preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru cei 38 de furnizori de gaze naturale, creşterea preţurilor plătite de populaţie fiind în medie cu 2%, de la 1 aprilie.

”La stabilirea preţurilor reglementate s-au avut în vedere prevederile metodologiei aprobată prin Ordinul ANRE 182/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în concordanţă cu prevederile OUG 64/2016, potrivit căreia, începând cu 1 aprilie 2017, gazele naturale de provenienţă internă se vor vinde pe piaţa concurenţială, inclusiv pentru clienţii casnici, fără stabilirea unui preţ de vânzare”, a informat ANRE.

Oficialii autorităţii spun că, deşi producţia internă de gaze naturale este liberalizată, ANRE are în continuare obligaţia de a stabili preţuri reglementate pentru clienţii casnici şi, astfel, de a monitoriza evoluţia pieţei concurenţiale de gaze naturale.

”Menţionăm că, în prezent, orice client casnic are opţiunea de a rămâne în piaţa reglementată de gaze naturale, în care furnizarea gazelor naturale se efectuează în baza contractelor-cadru de furnizare reglementată şi la preţ reglementat, ambele stabilite de ANRE sau de a trece în piaţa concurenţială, în care furnizorul vinde gaze naturale clientului final la preţul şi în condiţiile comerciale de furnizare convenite cu acesta, prin negociere sau, după caz, la preţul şi condiţiile comerciale din oferta-tip pentru care respectivul client final a optat”, adaugă oficialii ANRE.

Tot în ședința de joi au fost aprobate tarifele de distribuţie la Distrigaz Sud Reţele, care scad în medie cu 4,16%.

Solicitarea de aprobare a tarifelor de distribuţie pentru Delgaz Grid (fosta E.ON Distribuţie) se află, în prezent, în analiză în cadrul autorităţii.

Ministerul Energiei a anunţat joi că la 1 aprilie se va liberaliza preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă, ”care reprezintă doar un element din preţul final plătit de consumatorii casnici”, alături de tarifele de transport, distribuţie, furnizare şi înmagazinare care compun factura consumatorului final.

”Liberalizarea pieţei gazelor este necesară pentru a se crea un mediu competitiv, transparent şi echitabil, atât pentru operatorii din această piaţă, cât şi pentru consumatori”, a anunţat joi Ministerul Energiei, citat de News.ro.

Ministerul arată totodată că a purtat mai multe discuţii la nivelul Executivului, Parlamentului şi Comisiei Europene, ca urmare a dezbaterii parlamentare pe tema liberalizării pieţei gazelor începând cu 1 aprilie 2017, conform OUG 64/2016, dar şi ca urmare a adresei Comisiei pentru Servicii şi Industrii din Camera Deputaţilor privind amânarea datei de intrare în vigoare a liberalizării.

”Am analizat toate observaţiile si nu au fost identificate argumente tehnice suficiente pentru ca România să amâne din nou un proces care ar fi trebuit implementat încă din 2007, anul intrării ţării noastre în Uniunea Europeană, existând în schimb o serie de riscuri. Mă refer, în primul rând, la reluarea de către Comisia Europeană a procedurii prin care statul român poate suferi amenzi europene, dar şi la pierderea a peste 180 de milioane de euro pentru interconectorul BRUA, atât de necesar pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale a României”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei.

În ceea ce priveşte temerile din spaţiul public privind o posibilă creştere substanţială a preţului gazelor la populaţie după momentul liberalizării, Petcu spune că aceasta este nejustificată.

”Populaţia va fi protejată până la 30 iunie 2021 prin preţuri finale reglementate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Un alt avantaj ar fi că, după 1 aprilie 2017, tranzacţionarea gazelor naturale se va face în condiţii de eficienţă economică printr-un proces transparent de achiziţie care va permite accesul nediscriminatoriu al tuturor paticipanţilor la piaţă”, a adăugat ministrul energiei.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat recent, într-un interviu acordat News.ro, că liberalizarea preţurilor gazelor naturale pentru populaţie se va face în două etape: piaţa între producători şi furnizori se va liberaliza în acest an, iar etapa următoare, de liberalizare a preţurilor între furnizori şi clienţii casnici, se va încheia în 2021.

Acesta susţinea că, în urma analizelor ANRE, până la sfârşitul anului preţul final al gazelor naturale pentru populaţie s-ar putea majora cu cel mult 8,5%.

Astfel, de la 1 aprilie, Guvernul nu mai poate impune producătorilor preţuri de vânzare pentru gazele naturale. În schimb, ANRE va continua să verifice preţurile cu care furnizorii vând gazele către populaţie.

Havrileţ estima anul trecut că după 1 aprilie 2017 va avea loc o migrare permanentă a consumatorilor din zona reglementată către furnizorii care pot oferi gaze naturale la preţuri mai bune decât cei actuali.

Legislaţia actuală prevede ca termen-limită anul 2021 pentru liberalizarea completă a preţurilor pentru populaţie.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending