ECONOMIE
INS a revizuit în urcare valoarea PIB din 2016, dar a menţinut rata de creştere la 4,8%
Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit, vineri, datele provizorii iniţiale publicate în martie privind valoarea produsului intern brut (PIB) din trimestrul al patrulea şi din întregul an 2016, majorând valoarea PIB cu 2,25 miliarde lei, la 761,47 miliarde lei (169,6 miliarde euro), chiar dacă a menţinut rata de creştere la 4,8% faţă de anul precedent, potrivit News.ro.
În 7 martie, primele date provizorii publicate de către INS indicau că produsul intern brut (PIB), principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat anul trecut cu 4,8% faţă de 2015, până la 759,23 miliarde lei (echivalent cu 169,08 miliarde euro).
În al doilea set de date provizorii, publicat vineri, valorile trimestriale ale PIB din 2016 au fost revizuite în urcare cu 281,5 milioane lei pentru trimestrul I, cu 119,1 milioane lei pentru trimestrul II, cu 96,1 milioane lei pentru trimestrul III şi cu 1,75 miliarde lei pentru trimestrul IV, valoarea PIB pentru întregul an 2016 fiind, astfel, majorată cu 2,246 miliarde lei, la 761,47 miliarde lei.
În 2015, valoarea PIB a fost de 711,1 miliarde lei (160 miliarde euro), au indicat datele semi-definitive ale INS, astfel că valoarea PIB a crescut în 2016 cu peste 50 miliarde lei, sau cu 7% în termeni nominali.
În serie brută, PIB-ul României a urcat cu 4,8% în trimestrul al patrulea faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 4,3% în trimestrul al treilea, de 6% în trimestrul II şi de 4,3% în primul trimestru al anului trecut.
Singura revizuire a fost la rata de creştere din trimestrul IV, de la 4,7% la 4,8%.
Economia a fost susţinută anul trecut în principal de consum, aşa cum estimau toţi analiştii.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei, care au urcat cu 7,5% în 2016 faţă de 2015 (faţă de 7,4% în prime date provizorii), contribuind cu 4,5% la creştere.
Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a scăzut cu 3,3% faţă de 2015, având o contribuţie negativă, de -0,8%, la creşterea economică din 2016.
În 2016, agricultura a ajuns la cea mai scăzută pondere la formarea PIB-ului României din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, construcţiile – cu 6%, comerţul – cu 18,2%, sectorul de informatică şi comunicaţii – cu 5,5%, tranzacțiile imobiliare – cu 8,2%, iar administraţia publică şi apărarea – cu 10,5%, restul fiind aportul altor sectoare.
Datele au fost revizuite uşor de INS faţă de cele publicate în martie.
În 2015, agricultura a reprezentat 4,2% din PIB, industria – 23,8%, construcţiile – 5,8%, comerţul – 16,8%, sectorul de informatică şi comunicaţii – 5,1%, tranzacţiile imobiliare – 8,5%, iar administraţia publică şi apărarea – 9,9%
Economia a primit mai mulţi stimuli din partea guvernului în ultimii doi ani.
Astfel, salariile bugetarilor au fost majorate de mai multe ori începând din 2015, iar salariul minim brut pe economie a crescut cu 19% de la 1 mai 2016, de la 1.050 lei la 1.250 lei.
Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016.
De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate anul trecut.
Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.
Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale.
ECONOMIE
MF: În proiect, noi reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru punerea în aplicare a prevederilor pct.3 lit.b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr.5 la Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, document prin care sunt propuse o serie de reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.
MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-a avut în vedere transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În acest sens, a fost completat Codul de procedură fiscală la Titlul X ”Aspecte internaționale” Capitolul I ”Cooperarea administrativă în domeniul fiscal” cu art. 291^5 care lărgește sfera de aplicare a schimbului automat obligatoriu de informații prin includerea Operatorilor de platforme.
Acestora le revine obligația de a colecta informații despre vânzătorii care se înscriu pe platformele administrate de ei și, complementar, obligația de a le raporta, alături de date privind activitățile derulate și contraprestațiile cumulate, către autoritatea competentă din România. Astfel, art.291^5 alin.(1) statuează că operatorii de platformă cărora le revine obligația de raportare trebuie să îndeplinească procedurile de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5.
De asemenea, alineatul (2) al art. 291^5 dispune că, în temeiul procedurilor de diligență fiscală și de raportare prevăzute în secțiunile II și III din anexa nr. 5, autoritatea competentă din România comunică, prin intermediul schimbului automat și în termenul prevăzut la alin. (5), autorității competente a statului membru de rezidență al Vânzătorului raportabil (determinat în temeiul subsecțiunii D din secțiunea II a anexei nr. 5) sau, după caz, autorității competente a statului membru în care sunt situate bunurile imobile în situația Vânzătorului raportabil care prestează servicii de închiriere de bunuri imobile, anumite informații referitoare la fiecare vânzător raportabil.
În vederea colectării și realizării schimbului automat de informații menționat anterior, Operatorii de platformă care au obligația de raportare către autoritatea competentă din România trebuie să aplice procedura de diligență prevăzută la Secțiunea a II-a din cadrul anexei V la Codul de procedură fiscală. Potrivit subsecțiunii B punctul 1 din cadrul secțiunii menționate, Operatorul de platformă care are obligația de raportare colectează toate informațiile următoare pentru fiecare vânzător care este o persoană fizică și care nu este Vânzător Exclus: a) prenumele și numele; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent, și, în absența unui NIF, locul nașterii vânzătorului respectiv; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) data nașterii.
De asemenea, potrivit punctului 2 din cadrul aceleiași subsecțiuni, pentru fiecare vânzător care este o entitate și care nu este vânzător exclus, Operatorul de platformă care are obligația de raportare trebuie să colecteze următoarele informații: a) denumirea juridică; b) adresa principală; c) orice NIF emis vânzătorului respectiv, inclusiv fiecare stat membru emitent; d) numărul TVA al vânzătorului respectiv, dacă există; e) numărul de înregistrare în Registrul Comerțului; f) existența oricărui sediu permanent prin care se realizează activități relevante în România sau în oricare alt stat membru, dacă informația este disponibilă, indicând fiecare stat membru în care este situat un astfel de sediu permanent.
În același timp, la subsecțiunea E din secțiunea a II-a din cadrul anexei 5 la Codul de procedură fiscală, sunt prevăzute reguli privind colectarea de către Operatorul de platformă care are obligația de raportare a informațiilor privind bunurile imobile închiriate.
Totodată, potrivit subsecțiunii C din cadrul secțiunii a II-a, Operatorii de platformă care au obligația de raportare au și obligația verificării informațiilor despre vânzător. Astfel, în cazurile în care Operatorul de platformă care are obligația de raportare are motive să considere că oricare dintre informațiile descrise la subsecțiunile B sau E pot fi inexacte în temeiul informațiilor furnizate de către autoritatea competentă din România sau de către autoritatea competentă a unui stat membru într-o cerere privind un anumit vânzător, Operatorul de platformă care are obligația de raportare solicită vânzătorului să corecteze informațiile despre care s-a constatat că sunt incorecte și să furnizeze documente justificative, date sau informații, provenite dintr-o sursă independentă, cum ar fi un document de identificare valabil, emis de o autoritate publică din România sau din alt stat membru sau un certificat de rezidență fiscală, aprobat prin ordin al ministrului Finanțelor.
Având în vedere faptul că, în prezent, solicitarea și eliberarea certificatului de rezidență fiscală se realizează în condițiile OMFP nr. 583/2016 pentru aprobarea formularisticii prevăzute de art. 230 și 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este necesar să se reglementeze faptul că formularistica respectivă poate fi utilizată și în scopul punerii în aplicare a pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din anexa nr.5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
În acest context, a fost elaborat proiectul de Ordin al ministrului finanțelor pentru punerea în aplicare a prevederilor pct. 3 lit. b) subsecțiunea C a secțiunii II din Anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
ECONOMIE
ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea Anexei nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare documentară, prin care propune modificarea formularului Invitație.
ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 188/2022, au fost completate prevederile art. 149 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, prin introducerea unui nou alineat (5), cu următorul cuprins:
„(5) Audierea contribuabilului/plătitorului se efectuează potrivit art. 9 alin. (1) și (3) – (5). Persoana are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului de control fiscal”.
În acest context, în vederea aplicării prevederilor art. 149 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, a fost promovat acest nou proiect de Ordin al președintelui ANAF, care urmează să modifice Anexa nr. 2 la OPANAF nr. 3666/2020, în vederea completării și modificării formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară, cu respectarea prevederilor legale menționate.
Astfel, pentru aducerea la cunoștința contribuabilului a termenului legal pentru formularea punctului de vedere față de constatările organului fiscal, prin prezentul proiect de ordin se modifică formularul Invitație cu aceste precizări. Modificările din conținutul proiectului vor fi aplicate de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de structurile cu atribuții de control antifraudă și de structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale, competente să efectueze acțiunile de verificarea documentară.
ECONOMIE
Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro
Creșterea creditării bancare în zona euro a încetinit semnificativ în aprilie, reflectând efectele majorării dobânzilor și ale perspectivelor economice sumbre, arată datele unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite DPA, preluată de Agerpres.
Creditarea către rezidenții din zona euro a crescut în ritm anual cu 1,5% în aprilie, iar cea pentru administrațiile publice a scăzut cu 0,9%. De asemenea, împrumuturile acordate sectorului privat au urcat cu doar 3,3% în aprilie, după un avans de 3,9% luna precedentă. Creditele acordate gospodăriilor au crescut cu doar 2,5% în aprilie, după o expansiune de 2,9% luna precedentă.
„Datele monetare slabe din aprilie se adaugă perspectivelor economice sumbre pentru restul acestui an și ar putea încetini ritmul majorării dobânzilor de către Banca Centrală Europeană”, a apreciat Bert Colijn, economist la ING.
Studiul BCE sugerează că în trimestrul doi băncile intenționează să înăsprească accesul la împrumuturi și se așteaptă la o scădere a cererii pentru credite din partea firmelor și a gospodăriilor.
Creșterea masei monetare M3, considerată drept un indicator al activității economice, a încetinit la 1,9% în aprilie, de la 2,5% luna precedentă, sub estimările analiștilor, care mizau pe o creștere de 2,1%. Este cel mai slab ritm de creștere din iunie 2014.
Cele mai recente date indică faptul că scăderea depozitelor bancare din ultimele luni este mai degrabă provocată de majorarea dobânzilor și nu de temerile privind stabilitatea băncilor, susține Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Acesta se așteaptă la un nivel redus al creditării în contextul continuării majorării dobânzilor.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 6 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 30 mai 2023
-
ECONOMIEacum 6 zile
Lege promulgată: 27 octombrie, Ziua Sustenabilității în România
-
ÎNREGISTRĂRIacum 5 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 30.05.2023
-
ECONOMIEacum 5 zile
Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro
-
ECONOMIEacum 5 zile
ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară
-
ECONOMIEacum 6 zile
Deficitul bugetar, 1,72% din PIB în primele patru luni
-
ECONOMIEacum 5 zile
MF: În proiect, noi reglementări privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal
-
ECONOMIEacum 6 zile
MCID: Peste 26 milioane de euro pentru implementarea robotizării în 18 instituții publice