Rețele sociale

ECONOMIE

Ajutoare de stat pentru sectorul energiei regenerabile şi pentru investiţiile în cogenerare

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat, miercuri în şedinţă, un act normativ prin care investiţiile în cogenerare de înaltă eficienţă vor fi sprijinite printr-o schemă de ajutor de stat, susţinerea adresându-se întreprinderilor mari, mijlocii şi mici, inclusiv microîntreprinderi, pentru capacităţile nou instalate sau renovate şi se aplică pentru proiectele care propun realizarea sau modernizarea centralelor electrice de cogenerare pe gaz natural şi biomasă şi a celor care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale.

Executivul informează că bugetul total alocat schemei de ajutor este de 81,1 milioane euro, din care 85% reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate din Fondul european de Dezvoltare Regională şi 15% reprezintă fonduri de cofinanţare publică asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

”Schema de ajutor se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni realizarea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă (maximum 8 MWe) pe gaz natural şi biomasă la nivelul întreprinderilor şi realizarea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale la nivelul întreprinderilor”, potrivit Guvernului.

Ajutorul se acordă sub formă de alocări financiare nerambursabile, suma maximă care se poate acorda pentru un proiect de investiţii nu poate depăşi 15 milioane de euro.

”Potenţialii beneficiari sunt societăţile din industrie/administratorul unui parc industrial sau distribuitorul de energie termică al unui parc industrial cu consumuri energetice de peste 200 tep (tone echivalent petrol)/an, care pot dovedi un necesar util de energie termică pentru procesele industriale cu o durată de minim 4000-5000 h/an şi care necesită simultan şi o cantitate suficientă de energie electrică ce poate fi asigurată de grupuri de cogenerare”, precizează sursa citată de News.ro.

Beneficiarii pot depune proiecte numai individual, nu în parteneriat încheiat exclusiv în scopul depunerii aplicaţiilor de finanţare.

Investiţia/investiţiile din cadrul proiectului nu trebuie să mai fi beneficiat de finanţare din fonduri publice, în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanţare, cu excepţia studiilor preliminare (studiul de prefezabilitate, analiza geo-topografică, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie).

Numărul estimat de beneficiari este de 50 de întreprinderi, iar schema de ajutor de stat se aplică până la data de 31 decembrie 2020.

”Implementarea schemei de ajutor are ca obiective realizarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică şi mai competitivă, conducând la dezvoltare durabilă şi, totodată, la atingerea obiectivelor Uniunii de creştere cu 20% a eficienţei energetice până în 2020 şi a obiectivului global stabilit prin Directiva 2012/27/UE a Parlamentului european şi a Consiliului de a se economisi cel puţin 20% din consumul de energie primară la nivelul Uniunii”, se mai precizează în comunicatul Guvernului.

Prin realizarea acestor proiecte de urmăreşte creşterea cu 50 MWe (Megawatt electric) a puterii instalate în cogenerare.

De asemenea, societăţile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producerii de energie electrică şi termică şi unităţile administrativ-teritoriale/asociaţiile de dezvoltare intracomunitară care produc energie electrică din surse regenerabile vor putea beneficia de ajutoare de stat, bugetul total alocat schemei fiind de 100,6 milioane euro, pentru următorii 4 ani.

”Potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern, implementarea schemei de ajutor de stat are ca obiective: creşterea resurselor de energie din surse de energie mai puţin exploatate, creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, precum şi reducerea emisiilor de carbon în atmosferă prin înlocuirea unei părţi din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an- cărbune, gaz natural. Prin realizarea acestor proiecte, se urmăreşte creşterea cu 60 MW a capacităţii instalate de producere a energiei electrice şi energiei termice din biomasă, biogaz şi geotermal”, se informează Executivului.

Din bugetul total alocat schemei, 85% reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi 15% fonduri de cofinanţare publică, asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi de la bugetele locale.

Ajutorul maxim care poate fi acordat pentru un proiect de investiţii nu poate depăşi 15 milioane euro, iar numărul maxim de beneficiari de ajutor de stat în cadrul schemei este de estimat la 40, schemă aplicându-se până la 31.12.2020.

Aceasta se adresează întreprinderilor mari, mijlocii sau mici, microîntreprinderi, inclusiv întreprinderi nou înfiinţate, ale căror conturi nu au fost aprobate, care au înscrisă în Statutul societăţii activitatea privind producerea de energie electrică/termică, corespunzătoare Diviziunii 35: „Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat” din codurile CAEN şi unităţilor administrativ-teritoriale/subdiviziunilor administrativ-teritoriale/asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

Prin sprijinul acordat se finanţează următoarele tipuri de investiţii: realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din biomasă şi biogaz; realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice din apă geotermală.

ECONOMIE

ANAF propune Procedura privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea Procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art. 91 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, precum și a modelului și conținutului unor formulare. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contribuabilii au obligația de a aduce la cunoștința organului fiscal central, modificările intervenite în datele declarate inițial, în termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declarației de mențiuni. „În practică,  organele fiscale au constatat situații în care datele cuprinse în Registrul contribuabililor/plătitorilor, necesare administrării creanțelor fiscale, completate pe baza informațiilor comunicate de contribuabili, nu corespund stării de fapt reale”, afirmă inițiatorii proiectului.

Conform art. 91 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, datele din registrul contribuabililor/plătitorilor pot fi modificate din oficiu ori de câte ori se constată că acestea nu corespund stării de fapt reale, ulterior, modificările fiind comunicate contribuabilului/plătitorului.

În scopul deținerii unei evidențe fiscale care să corespundă realității și pentru stabilirea unei practici unitare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, prin noul proiect de Ordin se propun:

♦ aprobarea procedurii privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

♦ aprobarea formularelor utilizate pentru modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste formulare sunt următoarele:

 “Notificare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

 “Invitație privind exercitarea dreptului de a fi ascultat, în cazul neprezentării la primul termen stabilit de organul fiscal în vederea audierii“;

 “Referat privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;

▪ ”Decizie privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor potrivit prevederilor art.91 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (701)”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modelul și conținutul formularului 709, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modelul și conținutul formularului 709, utilizat de prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că frauda în domeniul TVA este o problemă comună tuturor statelor membre, dar statele membre în mod individual nu au informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier sunt aplicate corect sau pentru a combate frauda în domeniul TVA în sectorul comerțului electronic. Astfel, a fost aprobată Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112 CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată.

În cadrul acestor obligații, prestatorii de servicii de plată, care oferă servicii de plată, vor trebui să monitorizeze și să transmită informații despre beneficiarii plăților transfrontaliere care primesc mai mult de 25 de plăți transfrontaliere pe trimestru. Aceste informații vor fi apoi centralizate într-o bază de date europeană, Sistemul Electronic Central de informații de Plată (CESOP), unde vor fi stocate, agregate și verificate cu alte baze de date europene. Toate informațiile din CESOP vor fi apoi puse la dispoziția experților antifraudă din statele membre prin intermediul rețelei Eurofisc.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost modificată prin promulgarea Legii nr 33/2024, fiind transpuse prevederile Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020, de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată prin completarea Titlului VII „Taxa pe valoare adăugată” – Capitolul XIII „Obligații”, cu art. 3212, care include obligațiile generale ale prestatorilor de servicii de plată.

Conform art. 3212 alin (8), procedura privind punerea la dispoziție a evidențelor prevăzută la alin. (7) lit. b) se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.

Procedura a fost aprobată prin OPANAF nr. 825 din 23 aprilie 2024. Aceasta se aplică inclusiv pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Codul fiscal. Astfel s-a identificat necesitatea implementării unui mecanism de luare în evidență a acestor prestatori de servicii de plată pentru a se putea facilita transmiterea informațiilor.

În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 709 „Cerere de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România și cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 3212 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ASF propune prelungirea plafonării prețului polițelor de asigurare obligatorie până la 30 septembrie 2024

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică proiectul de HG elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), prin care reglementează soluția temporară de prelungire, până la 30 septembrie 2024, a perioadei de aplicare a HG nr.1326/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime și a altor măsuri aplicabile de către societățile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie.

Totodată, actul normativ stabilește:  tarifele de primă maxime; ▪ contractele asupra cărora se aplică; ▪ comisioanele de distribuție aferente contractelor, clasa bonus/malus ce se aplică, implicațiile BAAR (Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România); ▪ despăgubirile acordate de asigurătorii RCA pentru acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul din aceeași clasă sau dintr-o clasă inferioară; ▪ perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile; ▪ contravențiile și sancțiunile aplicabile.

„Tarifele de primă maxime au fost stabilite la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, care pot fi ajustate cu un procent de maximum 6,8% și sunt valabile pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a proiectului de act normativ. Totodată, tarifele se aplică în cazul contractelor RCA încheiate după data intrării în vigoare a propunerii de prelungire”, menționează MF, într-un comunicat.

Comisioanele de distribuție aferente contractelor RCA se limitează la maximum 8% din prima netă de cheltuieli de distribuție pentru o perioadă de 3 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Calculul despăgubirii are în vedere un tarif ce nu poate depăși costul mediu practicat de reprezentanțele rent-a-car ce oferă servicii de închiriere de autoturisme fără conducător auto și se acordă numai în situația în care vehiculul avariat nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic.

Perioada maximă pentru care se pot acorda despăgubirile este de 30 de zile, fie de la data eliberării autorizației de reparație de către unitățile Poliției Române, fie de la data eliberării documentului de intrare în reparație eliberat de către asigurătorul RCA. Termenul poate fi prelungit numai cu aprobarea asigurătorului RCA în situații justificate, probate cu documente.

În cazul vehiculelor care nu se mai repară și se încadrează în situația de daună totală economică, despăgubirile menționate acoperă perioada cuprinsă între data constatării avariilor și data înaintării ofertei de despăgubire, cu respectarea termenelor prevăzute de Legea nr.132/2017, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, valoarea despăgubirii reprezentând acoperirea costurilor de înlocuire temporară a vehiculului avariat nu poate depăși 25% din valoarea de piață a vehiculului avariat.

Potrivit reprezentanților MF, în prezent, în piața asigurărilor RCA din România se manifestă în continuare o reticență în ceea ce privește apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asigurați și există un grad ridicat de concentrare care continuă să reprezinte o vulnerabilitate a pieței atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât și din perspectiva cotelor de piață semnificative deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare, ceea ce arată un grad scăzut de concurență.

„De asemenea, la data de 31 decembrie 2023, din numărul total de vehicule din parcul național auto, respectiv 10.333.293, la data de 6 iunie 2024 erau asigurate 7.486.349 de vehicule. Cazurile prelucrate, încadrate în categoria asiguraților cu risc ridicat în perioada 1.01.2024 – 2.06.2024, sunt în număr de aproximativ 41.500 din care aproximativ 201 au fost preluate voluntar, iar 41.300 au fost alocate automat către asigurători. O astfel de situație denotă existența unui dezechilibru între cerere și ofertă și are potențialul de a genera consecințe negative, în sensul unei presiuni suplimentare asupra prețurilor după data de 30 iunie 2024”, se subliniază în comunicat.

Continuare

Trending