Rețele sociale

ECONOMIE

Rata de ocupare a populaţiei a urcat până la 61,6%, în 2016

Radio CECCAR FM

Rata de ocupare a populaţiei din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut uşor anul trecut, până la 61,6%, în timp ce şomajul a scăzut sensibil, la 5,9%, de la 6,8% în 2015, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS), care indică o prezenţă redusă pe piaţa muncii a tinerilor, a seniorilor şi a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.

În 2015, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, considerată vârstă de muncă, a fost de 61,4%, în creştere de la 61% în 2014, iar rata şomajului la nivel naţional de 6,8%, calculată după standardele Biroului Internaţional al Muncii (BIM).

România rămâne, însă, departe de ţinta naţională, de 70% rată de ocupare, fixată pentru anul 2020, însă obiectivul în acest caz vizează populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 65 de ani, unde rata de ocupare este mai mare, de 66,3%.

Rata de ocupare a fost anul trecut mult mai mare la bărbaţi, de 69,7%, în timp ce aproape jumătate dintre femeile din România nu sunt ocupate în economie, rata de ocupare fiind de doar 53,3%.

Orăşenii sunt mult mai activi economic decât românii de la sate, având o rată de ocupare de 62,6%, faţă de 60,2% în mediul rural.

Pe categorii de vârstă există diferenţe mari în privinţa ratei de ocupare. Indicatorul înregistra cel mai înalt nivel, în 2016, la categoria de vârstă 25-54 de ani, cu o rată de ocupare de 77,6%, în timp ce doar 42,8% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani erau activi pe piaţa muncii.

Dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani, doar 22,3% erau consideraţi ocupaţi în muncă anul trecut, faţă de 24,5% în 2015. Cea mai mică rată de ocupare, de 8,2%, a fost în 2016 în rândul persoanelor cu vârsta de cel puţin 65 de ani, în scădere de la 8,9% în 2015, potrivit datelor INS, citate de News.ro.

Rata de ocupare variază puternic în funcţie de nivelul studiilor.

„Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (86,2%). Erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 41,0% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie”, arată comunicatul INS.

Comparativ cu 2015, rata de ocupare a crescut în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25-54 de ani şi 55-64 de ani şi a scăzut pentru celelalte categorii de vârstă. România continuă să aibă un exces de populaţie ocupată în sectorul agricol.

„Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau în sectorul agricol, 29,9% în industrie sau construcţii şi 47,0% în servicii”, se precizează în comunicatul INS.

Totuşi, populaţia ocupată în agricultură este în scădere rapidă, în condiţiile în care procentul depăşea 25% în 2015.

Potrivit datelor privind evoluţia economiei din 2016, agricultura a avut o contribuţie de doar 3,9% la formarea produsului intern brut (PIB), cea mai mică pondere din istorie şi semnificativ mai puţin decât sectorul informatică şi comunicaţii, care a ajuns să contribuie cu 5,5%.

În ceea ce priveşte şomajul, cea mai înaltă rată, de 20,6%, s-a înregistrat anul trecut în rândul tinerilor din categoria de vârstă 15-24 de ani.

Potrivit statisticilor Eurostat, România se situa, în 2014, pe locul 23 în rândul celor 28 de membre ale Uniunii Europene după rata de ocupare a forţei de muncă cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani. În cadrul UE, România depăşeşte, la acest capitol, doar Slovacia, Spania, Italia, Croaţia şi Grecia.

ECONOMIE

România, cea mai ridicată rată anuală a inflației din UE în luna ianuarie

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut în luna ianuarie până la 3,1%, de la 3,4% în decembrie, însă în România rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și în creștere față de luna decembrie a anului trecut, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, țările membre ale UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (7,3%), Estonia (5%) și Croația (4,8%). La polul opus, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Danemarca și Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania și Finlanda (toate cu o inflație de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie. De asemenea, Eurostat arată că inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie. Un alt indicator care, pe lângă prețurile la energie și alimente, exclude și prețurile la țigări și alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Continuare

ECONOMIE

O nouă schemă de ajutor de stat pentru susținerea producției de cartofi

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), actul normativ vizează acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum, pentru anul 2024, suma totală alocată este în valoare de 11.483.880 lei (echivalentul a maximum 2.309.010 euro), iar cuantumul maxim al ajutorului de minimis de 200  euro/ha se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv și să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha, până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli societăți agricole și producători agricoli persoane juridice.

Cererile de înscriere în program trebuie depuse începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până la cel târziu data de 20 mai a anului de cerere inclusiv. Valorificarea producției se face până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Pentru înscrierea în Program se vor depune următoarele documente justificative: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică /bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare până la data de 20 noiembrie inclusiv a anului de cerere. Verificările în teren se realizează de către DAJ și APIA, cu cel puțin 10 zile înainte de recoltare, în baza notificărilor solicitanților ajutorului de minimis.

Continuare

ECONOMIE

Schemă de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care sectorul creșterii animalelor va beneficia de o schemă de ajutor de stat în anul 2024, în valoare de aproximativ 390 milioane de lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 se încadrează în plafonul total maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027, care este de 561.571.180 lei.

În urma actului aprobat de Executiv, speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine vor beneficia de 120,7 milioane lei, iar pentru speciile ovine și caprine va fi prevăzută suma de 269 milioane de lei.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin atestat de producător după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole.

Fondurile vor fi asigurate de la bugetul MADR, în limita sumelor aprobate prin legile bugetare anuale.

Continuare

Trending