ECONOMIE
Numărul şomerilor a coborât la un nivel minim istoric, în martie
Numărul de şomeri a scăzut uşor în a treia lună a acestui an, cu 2.779 faţă de luna precedentă, până la 486.018, nivel minim din 1994, de când există statistici pe această temă, iar rata şomajului a coborât la 5,3%, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de News.ro.
În februarie, în România erau 488.797, în uşoară urcare faţă de ianuarie, iar rata şomajului a fost de 5,4%, potrivit datelor revizuite de către INS.
Un nivel atât de scăzut precum cel din martie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.
Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunilor decembrie 2016 şi februarie 2017.
Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 75.000 în ultimul an, de la 561.482 în martie 2016.
Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,7% în luna martie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale.
Creşterea uşoară a şomajului în februarie a fost pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.
Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.
Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.
Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere accelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.
Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole.
Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.
Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.
Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.
Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii februarie, 413.732 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,7%.
Judeţele Vaslui, cu 10,9%, Mehedinţi (10%) şi Teleorman (9,9%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.
Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.
Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.
Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.
ECONOMIE
Un nou apel de proiecte lansat prin Programul Regional Vest

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, în calitate de autoritate de management pentru Programul Regional (PR) Vest, a publicat Ghidul solicitantului de finanțare pentru apelul de proiecte nr. 2 pentru Revitalizare și regenerare urbană. Potrivit unui comunicat al instituției, apelul de tip competitiv beneficiază de un buget în valoare totală de 50,48 milioane euro. Proiectele vor putea fi depuse începând de astăzi până la 22 septembrie 2025, ora 12:00.
Apelul va finanța amenajarea integrată a spațiilor publice urbane, respectiv reconversia funcțională, reconfigurarea și reorganizarea lor: ▪ piețe și piațete publice, zone pietonale, de tip spațiu comun sau cu caracter prioritar pietonal, promenade, splaiuri etc.; ▪ reconversia unor zone sau terenuri degradate, abandonate, neutilizate sau cu funcțiuni depășite – transformarea lor în puncte de atracție pentru cetățeni; ▪ spații verzi și verzi-albastre existente – scuaruri, parcuri, grădini publice, malurile cursurilor de apă, canale etc.; ▪ spații și facilități pentru activități recreative de mici dimensiuni, care deservesc cartierele rezidențiale sau zonele centrale/ istorice – locuri de joacă, zone de sport și socializare șamd.; ▪ conexiuni de circulație nemotorizată – alei pietonale, trotuare, piste pentru bicicliști, pasarele etc.; ▪ renovarea feței urbane a clădirilor publice, inclusiv a celor de patrimoniu, în zona delimitată de regenerare urbană, în procent limitat; ▪ acțiuni de protejare a biodiversității.
Complementar pot fi finanțate și alte activități pentru asigurarea securității în spațiile publice regenerate – iluminat public și arhitectural, supraveghere video și facilități wi-fi, diferite dotări și amenajări – mobilier urban, toalete publice, fântâni, scene mobile, amenajări pentru sport, joc și recreere și măsuri de accesibilizare pentru persoanele cu nevoi speciale și cu mobilitate redusă.
Finanțarea nerambursabilă care poate fi acordată va fi de minimum 500.000 de euro și maximum 15 milioane de euro per proiect, în cazul municipiilor reședință de județ. Contribuția solicitantului va fi de minimum 2% din valoarea totală eligibilă a investiției.
Apelul se adresează tuturor primăriilor de municipii și orașe din Regiunea Vest, precum și parteneriatelor formate din primării de municipii sau orașe, alături de consilii județene sau instituții publice de interes local care dețin clădiri cu funcțiuni publice, pentru renovarea feței urbane a acestora.
Ghidul de finanțare pentru Revitalizare și regenerare urbană, apelul de proiecte nr. 2, este disponibil aici.
ECONOMIE
MDLPA: Extrase de carte funciară eliberate gratuit, digital, din 2 iunie

Aproape 80.000 de prime înregistrări, cereri de extrase de carte funciară și de plan cadastral au fost eliberate gratuit, în România, din data de 7 aprilie, de când acest serviciu public este gratuit pentru proprietarii care cer în persoană aceste documente, a afirmat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, citat într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). „Numărul mare de cereri pentru aceste servicii publice demonstrează eficiența măsurii de a oferi gratuit, pentru proprietari, aceste servicii care devin gratuite, din 2 iunie, și pentru proprietarii care solicită aceste documente în sistemul online. Impunem, astfel, respectul statului pentru cetățeni”, a declarat ministrul.
Astfel, în perioada aprilie-mai, au fost eliberate gratuit peste 34.000 de extrase de carte funciară, aproape 5.000 de extrase de plan cadastral și au fost înregistrate gratuit, la prima înregistrare în cadastru, peste 40.000 de proprietăți.
„În prezent, se percepe o taxă de 20 de lei pentru extrasele de carte funciară cerute online, dar, din iunie, eliminăm și tariful pentru acest serviciu public digital”, a conchis ministrul.
ECONOMIE
Comisia Europeană propune o taxă de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în UE

Comisia Europeană a propus, marți, impunerea unei taxe de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în Europa, mare parte dintre acestea provenind din China, transmite AFP, preluată de Agerpres. „Vorbim de doi euro pentru fiecare pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European. Potrivit responsabilului european, un număr de aproximativ 4,6 miliarde de colete au fost importate anul trecut în UE.
Ideea Bruxelles-ului este aceea de a finanța costurile suplimentare cu controalele vamale, în contextul afluxului de colete de valoare mică venite din Asia, via platforme precum Shein sau Temu.
Măsura a fost solicitată în special de Franța, care, la finele lunii aprilie, a propus plata unor „costuri de gestiune” pentru fiecare colet de mică valoare ce intră în Europa.
Anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare mică, adică bunuri cu o valoare care nu depășește 150 euro, au intrat pe piața UE, echivalentul a 12 milioane de colete pe zi. Această cifră este de două ori mai mare decât în 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022, iar multe dintre aceste bunuri s-au dovedit a fi neconforme cu legislația europeană. Această creștere exponențială ridică numeroase semne de întrebare. În principal, din ce în ce mai multe produse dăunătoare intră în UE. Mai mult, vânzătorii europeni, care respectă standardele ridicate în materie de produse, riscă să fie afectați de practicile neloiale și de vânzarea de bunuri contrafăcute prin intermediul piețelor online. În cele din urmă, numărul mare de colete expediate și transportate are o amprentă ecologică și climatică negativă.