Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul Economiei: Sectorul construcţiilor are un mare potenţial de creştere, poate ajunge la 15% din PIB

Radio CECCAR FM

După ce în perioada de creştere economică din 2007-2008 ponderea construcţiilor în Produsul Intern Brut (PIB) al ţării depăşise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condiţiile în care există potenţial să ajungă chiar la 15%, arată Ministerul Economiei într-un proiect de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020, transmite News.ro.

”Pentru a realiza investiţiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcţiilor bine dezvoltat. Pe când la nivel european sectorul construcţiilor generează aproape 10% din PIB şi oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în România  înregistrîndu-se un declin accentuat al acestui sector”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Astfel, sectoarele identificate ca fiind ”de viitor” în Strategia naţională pentru competitivitate 2015-2020 sunt: turism şi ecoturism; textile şi pielărie; lemn şi mobilă; construcţii; industrii creative; industria auto şi componente; tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor; procesarea alimentelor şi a băuturilor; sănătate şi produse farmaceutice; energie şi management de mediu; bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură), bio – farmaceutică şi biotehnologii.

Sectorul de construcţii are un mare potenţial de creştere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor, spun autorii documentului.

”Chiar dacă sectorul construcţiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanţei sale economice, performanţa sectorului construcţiilor poate influenţa în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu dar şi la ocuparea forţei de muncă”, se mai menţionează în document.

Astfel, construcţiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice şi electronice etc.) şi de servicii conexe.

”Pe lângă sectoarele  productive de viitor identificate ca fiind sectoare cu potenţial de export şi  de specializare inteligentă, pentru asigurarea competitivităţii economiei româneşti pe ansamblu, este nevoie şi de un sistem de distribuţie eficient care să asigure legătura între produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor şi utilizatorii finali în siguranţă şi cu costuri minime”, se mai arată în proiect.

Strategia Naţională de Competitivitate (SNC) 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, este un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii.

Documentul a avut ca scop oferirea unei soluţii pentru dezvoltarea economică pe termen scurt şi mediu, care să permită punerea în valoare a potenţialului competitiv incomplet exploatat, pentru a crea valoare adăugată şi prosperitate, se arată în proiect.

Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate propune ca obiectiv general dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare şi creativitate, care să pună accent pe încredere, eficienţă şi excelenţă şi să plaseze România în primele 10 economii la nivel european.

Documentul a identificat cinci priorităţi strategice pentru asigurarea competitivităţii: îmbunătăţirea mediului de reglementare; acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat; factori şi servicii suport; promovarea celor 10 sectoare de viitor şi pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending