Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a prezentat elementele restructurării financiare în cadrul unei mese rotunde organizate la Palatul Parlamentului. La dezbatere au participat reprezentanți ai Academiei Române, Academiei de Studii Economice, mediului de afaceri și societății civile. „Trebuie clarificat că nu discutăm despre o amnistie fiscală. Discutăm despre o restructurare financiară (…). Ideea a pornit de la companiile de stat, pentru care ar fi singura soluție de salvare. Este o șansă pe care încercăm să o dăm companiilor de stat cu probleme, dar, în același timp, este corect să aplicăm același regim și companiilor private. Este vorba despre un cadru legislativ care propune un plafon de 1 milion de lei împărțit între persoane fizice și persoane juridice. Actul normativ se referă la măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de 1 milion de lei, bazată pe un plan de restructurare, test al creditorului privat prudent, plată eșalonată și supraveghere fiscală din partea ANAF pe durata acestei înlesniri”, a afirmat ministrul.

„Prin proiectul de act normativ se propune adoptarea de măsuri pentru asigurarea stabilității economice și a echilibrului bugetar”, precizează MFP, într-un comunicat. Astfel, facilitățile fiscale acordate în funcție de valoarea obligațiilor bugetare vizează, pe de o parte, măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, iar, pe de altă parte, anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei dacă obligațiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt: ▪ înlesniri la plata obligațiilor bugetare; ▪ conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare, în condițiile reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală; ▪ stingerea obligațiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate la art. 263 din Codul de procedură fiscală; ▪ anularea unor obligații bugetare principale în proporție de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora și care nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.

În ceea ce privește plata obligațiilor bugetare restante, acestea se vor realiza cu îndeplinirea următoarelor condiții: ▪ în primul an al înlesnirii, debitorul trebuie să achite obligațiile bugetare cu termene de plată în anul 2019; ▪ în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puțin 10% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată; ▪ din al treilea an și până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporțional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată; ▪ plata, în două rate egale, până la datele de 30 noiembrie 2019 și 30 iunie 2020 a 15% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și măsura de anulare a 40% din totalul obligațiilor bugetare principale; ▪ plata până la data de 30 noiembrie 2019 a 15% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și măsura de anulare a 50% din totalul obligațiilor bugetare principale.

Potrivit MFP, prin facilitățile fiscale propuse se urmărește: ▪ îmbunătățirea recuperării creanțelor statului de la debitorii aflați în dificultate financiară generată de disfuncționalități structurale, ▪ recuperarea obligațiilor bugetare restante, ▪ îmbunătățirea mediului de afaceri prin evitarea declanșării falimentului și salvarea companiilor aflate în dificultate financiară generată de disfuncționalități structurale. Aceste facilități fiscale vizează toate persoanele, de drept public sau privat, care înregistrează obligații bugetare restante la 31 decembrie 2018, implicit și întreprinderile mici și mijlocii, ceea ce conduce la un impact pozitiv asupra acestor categorii de întreprinderi.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.