Franța a preluat președinția Consiliului UE

Franța a preluat președinția Consiliului UE la 1 ianuarie pentru șase luni și a publicat programul său (în engleză), precum și un calendar provizoriu (în franceză) al întâlnirilor sale. Programul precizează că Franța va „avansa” lucrările la implementarea Directivei pentru Pilonul II începând cu 1 ianuarie 2023. Potrivit calendarului provizoriu, Franța intenționează să aibă o primă dezbatere politică cu privire la acest dosar în cadrul ședinței Consiliului ECOFIN din 18 ianuarie și să prezinte o posibilă situație la 15 martie. De asemenea, Franța dorește să continue activitatea referitoare la revizuirea Directivei privind impozitarea energiei, cu o posibilă dezbatere politică la Consiliul ECOFIN din iunie, precum și în legătură cu Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM), pentru care se preconizează încheierea unui acord chiar în martie. Calendarul provizoriu menționează și posibila adoptare a Codului de conduită european în domeniul impozitării întreprinderilor, precum și un posibil acord cu privire la întreg pachetul AML. Președinția franceză va organiza o conferință ministerială pe tema AML la 21 ianuarie.

UE lansează procesul de implementare al Pilonului II al OCDE

La două zile de la publicarea regulilor modelului OCDE, Comisia Europeană a dezvăluit la 22 decembrie 2021 o propunere pentru o Directivă de implementare a ratei minime de impozitare efectivă de 15% (așa-numitul Pilon II) în cadrul UE. Propunerea nu se îndepărtează de acordul OCDE privind impozitarea din 8 octombrie și de regulile modelului OCDE. Una dintre principalele diferențe dintre directiva UE și acordul OCDE este că acest impozit minim suplimentar se va aplica și companiilor cu capital integral autohton care depășesc pragul de 750 de milioane de euro cifră de afaceri, pentru a se asigura conformitatea cu legislația UE. De asemenea, propunerea de directivă permite statelor membre UE să exercite opțiunea oferită de regulile modelului OCDE de a aplica o taxă suplimentară filialelor naționale slab impozitate. În cadrul unei conferințe de presă, Comisarul european pentru impozitare Paolo Gentiloni s-a declarat încrezător că toate statele membre UE vor susține această propunere – care trebuie să fie adoptată în unanimitate – întrucât Comisia nu a inițiat niciun demers de „supra-reglementare”. De asemenea, acesta are încredere că SUA vor reuși să implementeze Pilonul II în ciuda dificultăților recente legate de procesul legislativ.

Comisia Europeană propune noi reguli de combatere a companiilor-paravan

Pe 22 decembrie 2021, Comisia Europeană a prezentat o propunere referitoare la o Directivă pentru combaterea mai eficientă a utilizării abuzive a companiilor-paravan în cadrul UE. Propunerea are ca scop crearea unui nou test privind „fondul economic” pentru a ajuta statele membre să identifice întreprinderile care nu desfășoară nicio activitate economică reală, chiar dacă se presupune că sunt implicate într-o anumită activitate, și care pot fi utilizate în mod abuziv pentru evitarea obligațiilor fiscale sau în scopuri evazioniste. Potrivit regulilor propuse, declararea unei entități ca fiind companie-paravan ar avea consecințe legate de tratamentul fiscal al tranzacțiilor și al activelor acesteia. Directiva este organizată clar în șapte pași. În primul rând, aceasta face diferența între entitățile care prezintă și cele care nu prezintă riscuri. Entitățile care prezintă riscuri vor trebui să raporteze o declarație „de fond” care include informații cu privire la sediu, directori și contul bancar. Dacă una dintre aceste solicitări nu este respectată, entitatea care prezintă riscuri va fi considerată companie-paravan. Cu toate acestea, este prevăzut un mecanism care să permită unei companii să atace această prezumție. Mai mult, statele membre vor trebui să transmită toate informațiile către un depozitar central, iar companiilor care nu își respectă obligațiile conform Directivei le pot fi impuse penalități.

Comisia Europeană propune trei noi resurse proprii pentru bugetul UE

Comisia Europeană a prezentat la 22 decembrie 2021 un „coș” al noilor resurse proprii pentru bugetul UE, pentru a ajuta la rambursarea finanțării de 750 de miliarde de euro pentru Planul economic european de redresare. Cele trei noi resurse proprii constau în: – 25% din venituri din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (ETS); – 75% din venituri generate de Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM); și – 15% din cota parte din profiturile reziduale de la multinaționale care vor fi realocate statelor membre UE în baza Pilonului I al acordului OCDE privind impozitarea. Se așteaptă ca aceste trei noi resurse proprii să genereze un total de aproximativ 17 miliarde de euro pe an pentru bugetul UE în perioada 2026-2030. Comisia Europeană estimează că resursa proprie bazată pe Pilonul I ar genera între 2,5 și 4 miliarde de euro pe an. De asemenea, Comisia a anunțat că va propune noi resurse proprii suplimentare până la sfârșitul anului 2023, care ar putea include un Impozit aferent tranzacțiilor financiare (FTT) și o resursă proprie legată de sectorul corporativ. La baza acestui al doilea pachet s-ar afla viitoarea propunere „Întreprinderile din Europa: Cadrul pentru impozitarea veniturilor” (Business in Europe: Framework for Income Taxation – BEFIT)

Comisia extinde derogarea de la plata taxelor vamale și a TVA pentru importurile echipamentelor medicale COVID-19

Comisia Europeană a adoptat la 22 decembrie 2021 o decizie de extindere pentru 23 de state membre UE (la cererea acestora) a derogării temporare de la plata taxelor vamale și a taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor din statele non-UE de dispozitive medicale și echipamente de protecție utilizate în lupta împotriva COVID-19. Adoptată în aprilie 2020, la apogeul pandemiei, măsura a fost extinsă de mai multe ori și a expirat în decembrie 2021. Noua decizie, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022, prelungește până la 30 iunie 2022 facilitatea fiscală aferentă taxelor vamale și taxei pe valoarea adăugată disponibilă în baza scutirii deja existente pentru statele membre în cauză.

Eurodeputatul Mohammed Chahim dorește un CBAM mai ambițios

Eurodeputatul olandez Mohammed Chahim (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) a transmis, miercuri, 5 ianuarie 2022, proiectul de raport cu privire la Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) către celelalte grupuri politice din Parlamentul European. Raportul său face apel la un mecanism mai ambițios decât propunerea Comisiei Europene. Raportorul dorește să extindă sectoarele acoperite de CBAM la compuși organici, hidrogen și polimeri. În plus, raportul face apel ca așa-numitele emisii integrate ale produselor să includă emisiile indirecte din electricitate consumată în producția de bunuri, încălzire sau răcire. Raportul prevede și accelerarea adoptării CBAM pentru ca sistemul să devină complet operațional până la 1 ianuarie 2029. Mai mult, Mohammed Chahim dorește să înlăture în totalitate perioada de eliminare treptată a cotelor gratuite pentru sectorul cimentului. Pentru a asigura că sistemul este implementat coerent la nivelul blocului comunitar, acesta a mai sugerat și crearea unei autorități aferente CBAM în locul autorităților naționale. Veniturile generate de vânzarea certificatelor CBAM ar trebui, potrivit raportului, să finanțeze autoritatea CBAM, iar orice alte venituri rămase ar trebui apoi să se îndrepte către bugetul UE. Grupurile politice trebuie să transmită amendamentele la text până pe 10 februarie, înainte de votul din cadrul comisiei ENVI din mai și de un posibil vot în plen din iunie.