Consultarea publică a Comisiei Europene privind facilitatorii planificării fiscale agresive

Miercuri, 6 iulie, Comisia Europeană a lansat o consultare publică ce vizează o propunere pentru o directivă care să trateze rolul facilitatorilor fenomenului de evaziune fiscală și planificare fiscală agresivă din cadrul Uniunii Europene. Inițiativa se va numi „Asigurarea cadrului general pentru activitatea facilitatorilor” („SAFE”– Securing the Activity Framework of Enablers). Comisia testează patru opțiuni prin această consultare: – un Cod de conduită care ar interzice facilitatorilor să proiecteze, să vândă, să organizeze sau să ofere sprijin legat de schemele de evaziune fiscală și planificare agresivă fără alte măsuri complementare obligatorii; – un registru UE pentru facilitatori și obligația de înregistrare; – proceduri de verificare prealabilă pentru efectuarea unui test de autoevaluare cu scopul de a demonstra că schemele fiscale nu conduc la evaziune fiscală sau planificare fiscală agresivă; – o nouă dispoziție de raportare pentru contribuabilii cu participații de peste 25% din acțiuni, drepturi de vot, participații în capitalurile proprii, acțiuni la purtător sau control prin alte mijloace într-o companie necotată din afara UE. De asemenea, Comisia dorește să afle dacă sancțiunile monetare ar fi un mijloc adecvat pentru a sancționa în mod adecvat facilitatorii. Comisia plănuiește să prezinte această propunere în primul trimestru al 2023, și nu în 2022, așa cum a fost anunțat anterior. Părțile interesate pot trimite comentarii la Comisia Europeană până la 12 octombrie 2022.

Agenda fiscală a președinției cehe

Se preconizează că Republica Cehă, care a preluat președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie, va avea ambiții modeste în ceea ce privește fiscalitatea, potrivit unui proiect de agendă. Până în decembrie, aceasta își propune să înregistreze progrese referitor la Directiva UNSHELL privind lupta împotriva utilizării abuzive a entităților fictive, reformarea Directivei privind impozitarea energiei, precum și referitor la indemnizația pentru reducerea tendinței de favorizare a îndatorării (DEBRA), dar fără a promite un acord cu privire la aceste dosare. Cu toate acestea, speră să încheie un acord cu Parlamentul European cu privire la Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) și să obțină o abordare generală în rândul statelor membre referitor la noua reglementare și directivă AML. Președinția cehă va avea și sarcina dificilă de a relua negocierile cu Ungaria, care și-a exprimat dreptul de veto cu privire la adoptarea directivei de implementare a impozitării minime a multinaționalelor în UE (Pilonul II). Pilonul I al acordului, care privește realocarea drepturilor de impozitare, va fi discutat în decembrie dacă se ajunge la un acord la nivelul OCDE.

Eurodeputații sprijină soluțiile alternative pentru implementarea Pilonului II în UE

Miercuri, 6 iulie, eurodeputații au adoptat o rezoluție care face apel la Ungaria să „stopeze de îndată blocada” referitoare la implementarea directivei pentru Pilonul II și solicită Comisiei Europene și statelor membre „să nu se implice în negocieri politice” și „să se abțină de la a aproba planul național de redresare și reziliență al Ungariei cu excepția cazului în care criteriile sunt integral îndeplinite”. Dacă Ungaria își păstrează dreptul de veto, eurodeputații consideră că ar trebui analizate soluții alternative pentru a onora angajamentele UE, inclusiv posibila utilizare a mecanismului de cooperare consolidată. De asemenea, eurodeputații amintesc statelor membre că adoptarea unanimă a deciziilor în cadrul UE implică „un nivel foarte mare de responsabilitate, în concordanță cu principiul cooperării oneste”. Pe termen lung, aceștia recomandă cu tărie ca statele membre să aibă în vedere beneficiile tranziției de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în ceea ce privește aspectele fiscale.

Impozitarea profiturilor excepționale ale companiilor nu obține unanimitate în Parlamentul European

Miercuri, 6 iulie, eurodeputații au dezbătut, alături de Comisie și Consiliu, în timpul ședinței plenare a Parlamentului European, ideea impozitării profiturilor excepționale realizate în prezent de companiile din domeniul energiei. Un impozit pe profiturile excepționale este un impozit aplicat companiilor care înregistrează o creștere semnificativă a veniturilor datorită circumstanțelor sau evenimentelor pentru care nu sunt responsabile. Unele state UE, precum Italia și România, au utilizat recent acest tip de impozit. Impunerea acestui impozit de către statele membre a fost propusă și de Comisie în luna martie. De asemenea, într-o rezoluție adoptată în mai, eurodeputații au făcut apel la un astfel de impozit în principiu. În cadrul dezbaterii, în timp ce numeroși eurodeputați au făcut apel la introducerea impozitării profiturilor excepționale ale companiilor din domeniul energiei, alții au subliniat o problemă structurală și au criticat politica europeană în materie de energie. Președinția cehă a Consiliului UE a declarat că impozitarea profiturilor excepționale ale companiilor din domeniul energiei se numără printre măsurile care ar putea fi avute în vedere în contextul în care atât gospodăriile, cât și companiile sunt deosebit de afectate.

Negocierile interinstituționale privind Mecanismul CBAM au început la 11 iulie

Potrivit raportărilor, negociatorii de la Consiliul UE și Parlamentul European s-au întâlnit luni, 11 iulie, pentru a începe negocierile interinstituționale (așa-numitele „trialoguri”) cu privire la crearea unui Mecanism european de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Obiectivul propunerii Comisiei pentru un Mecanism CBAM este de a preveni situația în care eforturile UE de reducere a emisiilor sunt anulate de un volum mai mare de emisii din afara granițelor sale prin relocarea producției în state non-UE (unde politicile aplicate pentru combaterea schimbărilor climatice sunt mai puțin ambițioase decât cele ale UE) sau prin importuri mai mari de produse cu o amprentă mare de carbon. Parlamentul European a adoptat o poziție cu privire la acest dosar la 22 iunie, în timp de Consiliul UE o făcuse deja din martie.