Rețele sociale

ECONOMIE

Președintele AmCham: Statele Unite reprezintă al 5-lea cel mai mare investitor străin direct din România

Radio CECCAR FM

Statele Unite reprezintă al 5-lea cel mai mare investitor străin direct în ceea ce privește investițiile în România și al 3-lea în investițiile din zona verde, a declarat președintele Camerei de Comerț Americane în România (AmCham), Cristian Sporiș, citat de Agerpres. „România devine o destinație din ce în ce mai vizibilă pe radarul investitorilor americani. Statele Unite este al 5-lea cel mai mare investitor străin direct în ceea ce privește investițiile în România și al 3-lea în investițiile din zona verde”, a spus Cristian Sporiș, la a doua ediție a Forumului Economic SUA – România: Inovație pentru Prosperitate, eveniment satelit al Forumului de Afaceri al Inițiativei Celor Trei Mări.

Potrivit acestuia, ediția din acest an confirmă că Forumul Economic SUA – România, lansat de AmCham anul trecut, devine o platformă de dialog de referință pentru agenda economică bilaterală. Sporiș a adăugat că angajamentul asumat de ambele administrații pentru intensificarea relațiilor economice este reflectat deja în evoluția pozitivă a investițiilor în ultimul an și și-a exprimat încrederea că vor urma proiecte concrete care să transforme potențialul în prosperitate economică.

„În plus, în perioada imediat următoare, România are în față cel puțin două obiective – intrarea în programul Visa Waiver pentru SUA și aderarea la OCDE, care, îndeplinite la timp, vor aduce beneficii semnificative pentru agenda economică. Anul acesta, în contextul Summit-ului Inițiativei Celor Trei Mări, adăugăm nivelului de cooperare bilaterală și dimensiunea regională, pentru care considerăm inovația ca un pilon central, indiferent de domeniu. Sectorul privat investește constant în inovație, a demonstrat valoarea pe care aceasta o aduce economiilor, iar apelul nostru comun către decidenți este că stimularea și adoptarea inovației, prin reglementare și finanțare corespunzătoare, reprezintă calea de urmat spre prosperitatea pe care o dorim pentru economiile și societățile noastre”, a afirmat Cristian Sporiș.

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a organizat miercuri ediția a doua a Forumului Economic SUA – România, dedicat promovării cooperării economice bilaterale. În continuarea ediției din 2022 care a marcat împlinirea a 25 de ani de la semnarea Parteneriatul Strategic dintre SUA și România, agenda Forumului de anul acesta a adus în prim plan inovația ca pilon pentru prosperitate, și pentru cooperare la nivel regional.

Forumul Economic SUA-România: Inovație pentru Prosperitate este organizat în marja Forumului de Afaceri al Inițiativei Celor Trei Mări (3SI) care are loc la București, între 6 -7 septembrie, și este susținut de Ambasada SUA la București, în calitate de partener strategic și de Institutul Aspen România.

Reprezentanți ai administrației centrale din SUA și România, membri ai comunității AmCham România și lideri de afaceri cu prezență importantă în regiunea Celor Trei Mări au participat la dialogul despre consolidarea relațiilor economice transatlantice prin intensificarea cooperării între statele din regiune, în special prin adoptarea inovației la scară largă.

Conform unui comunicat al organizației, ariile prioritare pentru cooperare regională ale platformei 3SI – energie, digitalizare, infrastructură, au fost reflectate în agenda Forumului organizat de AmCham România prin participarea din partea americană a Președintei EXIM Bank a SUA, Reta Jo Lewis, invitatul special al ediției. Departamentul de Stat al SUA a fost reprezentat de Geoffrey Pyatt, adjunctul secretarului de stat pentru Resurse în Energie, iar Departamentul de Comerț al SUA, de către John Simmons, ofițerul regional pentru Europa și Ministru Consilier pentru Relații Comerciale din cadru Misiunii SUA la Uniunea Europeană.  Din partea Guvernului României au susținut alocuțiuni despre stadiul relațiilor economice România – SUA, sectoare strategice și planuri de viitor, doi dintre miniștrii implicați direct în dezvoltarea relațiilor comerciale și investiționale bilaterale, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Ștefan Oprea, și ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Panelul de business a adus în prim plan proiecte inovative implementate în România și în țări din regiune, exemple de bune practici și parteneriate în regim public-privat de succes, cu precădere din domeniul energiei și tehnologiei, care nu doar că oferă oportunități de cooperare între statele afiliate Inițiativei Celor Trei Mări, ci contribuie în mod concret la eforturile de a sprijini conectivitatea, prosperitatea și creșterea economică, precum și profilul investițional al Europei Centrale și de Est. Printre companiile reprezentate în panel s-au numărat NuScale Power, Microsoft, Enery Power Holding, IBM și Amazon.

Perspectiva asupra contextului geostrategic și a provocărilor deloc simple de care mediul economic trebuie să țină cont, a fost transmisă din partea organizației Atlantic Council de generalul James L. Jones, fost consilier prezidențial pentru Securitate Națională al Președintelui Statelor Unite.

„Inițiativa Celor Trei Mări (3SI) este un motor de creștere pentru țările din regiune, și este cu atât mai relevantă pentru România cu cât vizează infrastructura digitală și energia, sectoare cu un potențial masiv de a întări profilul țării noastre la nivel regional, dar și infrastructura de transport, unde avem încă decalaje semnificative de recuperat. AmCham România, alături de organizațiile AmCham din țările 3SI, susține fără echivoc Inițiativa celor Trei Mări, iar apelul nostru este ca spiritul colaborativ care stă la baza acestei platforme să inspire și un parteneriat onest și constructiv între sectorul public și mediul privat. Alinierea decidenților, a administrațiilor și a sectorului privat în jurul unor obiective comune este necesară pentru creșterea vitezei de adoptare a inovației ca vector de prosperitate și dezvoltare economică sustenabilă, iar de aceea AmCham va continua să faciliteze acest dialog și transfer de bune practici”, a concluzionat vice-președintele AmCham România, Elisabeta Moraru.

Cu ocazia Forumului Economic SUA – România, AmCham și-a reiterat susținerea pentru agenda de creștere a componentei economice a parteneriatul strategic, și a punctat nevoia de continuare a consolidare a profilului economic al României pentru a fi un partener de încredere pentru investitorii din SUA, din UE și din țările 3SI.

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending