Rețele sociale

ECONOMIE

Atribuțiile ANOFM au fost extinse

Radio CECCAR FM

Executivul a adoptat Ordonanța nr. 17/2024 prin care Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) i s-a atribuit rolul de a asigura, în domeniul de competență, îndeplinirea tuturor criteriilor aferente condiției favorizante tematice 4.1 Cadru de politică strategică pentru politicile active din domeniul pieței muncii, prevăzute în Anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/1060.

Totodată, ANOFM va asigura monitorizarea acestor criterii pe toată durata perioadei de programare financiară, în acord cu angajamentele asumate prin Acordul de Parteneriat 2021-2027 și programele aferente Politicii de Coeziune. OG nr. 17/2024 modifică și completează Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea ANOFM.

De asemenea, ANOFM va gestiona Mecanismul integrat de anticipare, monitorizare și evaluare a pieței muncii și educației dezvoltat de ANOFM în cadrul proiectului „ReConect”, finanțat de Fondul Social European.

„ANOFM pe lângă rolul activ în susținerea politicilor de ocupare a forței de muncă, va contribui semnificativ la armonizarea acestora cu politicile educaționale. Instrumentele pe care le-am dezoltat în cadrul proiectului ReConect vor permite o analiză aprofundată a pieței muncii și vor oferi o imagine detaliată a parcursului absolvenților, de la finalizarea studiilor până la integrarea lor pe piața muncii, asigurându-se astfel o corelare eficientă între cerere și ofertă. Totodată vom putea oferi decidenților informații importante pentru îmbunătățirea calității educației astfel încât aceasta să răspundă eficient nevoilor actuale și viitoare ale pieței muncii”, a explicat președintele ANOFM, Florin Cotoșman, citat într-un comunicat al instituției.

Potrivit reprezentanților ANOFM, platforma informatică dezvoltată și administrată de Agenție este una dintre cele mai importante și mai ample platforme informatice în care se vor exporta datele necesare realizării analizelor și prognozelor în domeniul educației, formării profesionale și ocupării forței de muncă. Astfel se vor putea anticipa necesitățile de competențe pe piața muncii și se va realiza corelarea eficientă a sistemului educațional cu aceste nevoi. Instituțiile cu care ANOFM va colabora sunt Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și Autoritatea Națională pentru Calificări. Responsabilitățile acestor instituții în ceea ce privește asigurarea funcționării componentelor Mecanismului integrat de anticipare, monitorizare și evaluare a pieței muncii și educației se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

ECONOMIE

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate, precum și detergenții, în topul scumpirilor

Radio CECCAR FM

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate și detergenții se află în topul scumpirilor înregistrate în ianuarie 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, prețul detergenților a urcat cu 22,60%, comparativ cu ianuarie 2023, cel al serviciilor poștale cu 26,64%, iar cel al serviciilor de apă, canal și salubritate cu 17,76%.

În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 5,64% comparativ cu ianuarie 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la pește proaspăt (14,25%), conserve din fructe (13,77%) și bere (13,36%).

Ieftiniri au fost consemnate la făină (-28,74%), ulei comestibil (-28,42%) și la produsele de morărit (-26,52%).

Față de luna decembrie a anului trecut, cel mai mult s-au scumpit alte legume și conserve de legume (+3,92%), conservele din fructe (+3,74%) și fructele proaspete (+3,37%).

Pe de altă parte, mălaiul a fost mai ieftin cu 3,72%, în ianuarie 2024 față de decembrie 2023, produsele de morărit cu 2,32%, iar uleiul comestibil cu 2,07%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ianuarie 2024, față de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 22,60%, articolele chimice, cu 16,15%, și articolele de igienă, cosmetice și medicale cu 14,99%. Potrivit INS, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Față de luna precedentă, în ianuarie, tutunul și țigările au costat mai mult cu 2,32%, combustibilii au consemnat un plus de 1,39%, iar mașinile de aragaz și buteliile au fost mai scumpe cu 1,34%. Scăderi au fost înregistrate la încălțămintea din piele, 0,18% și încălțăminte, 0,10%.

În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale, cu 26,64%, apă, canal și salubritate, +17,76%, și transportul aerian, cu 16,59%. Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În ianuarie, față de decembrie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce privește transportul aerian, cu 21,12%, serviciile poștale, plus 17,28%, serviciile de apă, canal și salubritate, 4,19%. De asemenea, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor INS.

Continuare

ECONOMIE

Raport: Firmele din România plătesc cele mai mari prețuri la energie din UE

Radio CECCAR FM

Companiile din România și Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piața unică și competitivitatea, publicat de Comisia Europeană, transmite DPA, preluată de Agerpres.

Potrivit documentului, prețurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu doi ani. Prețul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022. Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari prețuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per kWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici prețuri au fost identificate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro per kWh.

Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creșteri mult mai dramatice, în timp ce în SUA prețurile la energie au rămas la un nivel redus.

De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA și Japonia.

Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

Continuare

ECONOMIE

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, în 2023

Radio CECCAR FM

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, și cu 2,4% în zona euro, în 2023 comparativ cu 2022, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În decembrie 2023, producția industrială a crescut cu 2,6% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu noiembrie, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în zona euro și de 0,5% în UE.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere în decembrie, comparativ cu noiembrie, s-a înregistrat în Irlanda (23,5%), urmată de Țările de Jos (6,6%) și Danemarca (5,6%), iar cel mai sever declin în Slovenia (-7,4%), urmată de Croația (-4,3%) și Finlanda (-2,7%).

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 18%, cea de bunuri de folosință imediată cu 0,6%, în timp ce s-a înregistrat un avans de 0,4% atât pentru producția de energie, cât și pentru cea de bunuri de folosință îndelungată. Producția de bunuri intermediare a scăzut cu 0,7%.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și în zona euro.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat în Irlanda (44,7%), Danemarca (6,7%) și Malta (5%), iar cele mai severe declinuri în Slovenia (-10,2%), Ungaria (-8,7%) și Bulgaria (-6,9%)

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 8,6%, în timp ce a scăzut producția de energie (cu 1,3%), de bunuri de folosință imediată (cu 1,7%), de bunuri intermediare (cu 4%) și de bunuri de folosință îndelungată (cu 6,4%).

Datele pentru România nu au fost disponibile, conform Eurostat.

Continuare

Trending