ECONOMIE
A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus
Astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 373/2024 Ordinul comun nr. 621/1.227/1.028/129/20.637/2024 al ministrului Finanțelor, al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului IMM Plus pentru componentele IMM România Plus, Agro Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus și Innovation Plus.
Obiectivul principal al programului IMM PLUS constă în sprijinirea accesului la lichidități pentru desfășurarea activității curente și finanțarea investițiilor realizate de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, de către instituțiile de credit, a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina, precum și încurajarea și stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, care realizează proiecte de investiții în sectorul construcțiilor.
Programul IMM Plus va deveni operațional la data emiterii deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană, iar contractele de garantare și acordurile de finanțare aferente programului vor fi emise până la 30 iunie 2024. Plata dobânzilor se efectuează până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.
În cadrul componentelor Programului nu sunt eligibile pentru acordarea de garanții activitățile finanțate din sectoarele/domeniile: a) intermedieri financiare, cu excepția activităților auxiliare intermedierilor financiare; b) asigurări, cu excepția activităților agenților și brokerilor de asigurare; c) tranzacții imobiliare, cu excepția activităților de tranzacții imobiliare realizate de către agențiile imobiliare; d) activități de jocuri de noroc și pariuri; e) producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, cu excepția fabricării băuturilor alcoolice nedistilate și a băuturilor pe bază de alcool CAEN 1102, CAEN 1103, CAEN 1104, CAEN 1105 și CAEN 1106; f) substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope; g) activități de închiriere și leasing; h) activități de investigare și protecție, cu excepția activității de protecție și gardă și activității de servicii privind sistemele de securizare.
În cadrul componentei IMM România Plus pot fi finanțate activități din toate sectoarele/domeniile de activitate, cu excepția: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile în cadrul componentelor Agro Plus, Rural Plus și codurilor CAEN eligibile în cadrul componentelor IMM Prod Plus, Innovation Plus și Construct Plus.
Achiziția de noi tehnologii/echipamente care îmbunătățesc rezultatele și productivitatea companiei și/sau orice invenție (inclusiv tehnologii/echipamente noi care nu sunt încă pe piață), precum și promovarea exportului, indiferent de domeniul de activitate/cod CAEN eligibil, sunt incluse în cadrul componentei Innovation Plus. Prin cheltuială cu caracter inovator se înțelege orice cheltuială care contribuie la retehnologizarea unui proces, unei activități, creșterea productivității mijloacelor fixe, achiziționate și/sau dezvoltate în interiorul companiei, indiferent de domeniul de activitate, precum și cheltuielile aferente achiziționării sau încorporării unor produse/soluții noi din punctul de vedere al progresului tehnologic, validate prin brevete, patente, mărci, și cheltuielile operaționale accesorii finanțării obiectului de activitate prin programul Innovation Plus.
In cadrul componentei Innovation Plus pot fi finantate activitatile din domeniile/sectoarele de activitate fara a se tine cont de codul CAEN, cu exceptia: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile in cadrul componentelor Agro Plus și Rural Plus.
În baza prezentei proceduri de implementare se acordă ajutor de stat sub formă de garanții de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat, în conformitate cu prevederile secțiunii 2.1 din Cadrul temporar de criză și de tranziție, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Valoarea creditului garantat de stat și/sau procentul de garantare a creditului pot fi ajustate de instituția de credit în vederea încadrării în plafoanele menționate la art. 6 alin. (1) din OUG 18/2024 , după caz.
Pentru creditele/liniile de credit menționate anterior, valoarea maximă a finanțărilor acordate unui beneficiar nu poate depăși 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiții. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 10.000.000 lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 5.000.000 lei.
Facilitățile prevăzute se acordă în favoarea unui beneficiar eligibil organizat sub forma unei entități economice. În cazul în care mai multe entități economice distincte formează o singură entitate economică, legăturile dintre respectivele entități se vor evalua în funcție de existența unei influențe dominante sau decisive. Se vor evalua participațiile deținute și elementele care atestă exercitarea efectivă a controlului, prin evaluarea gradului de implicare directă sau indirectă în activitatea economică desfășurată de întreprinderea controlată. În acest caz, se va analiza acea unitate economică considerate întreprindere relevantă, care are calitatea de beneficiar al Programului.
În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili, instituțiile de credit pot acorda, la începutul perioadei de creditare, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de grație de maximum 18 luni pentru rambursarea principalului.
ECONOMIE
Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului caselor de marcat: bon fiscal digital, cod QR și reducerea birocrației pentru firme
Ministerul Finanțelor (MF) propune un nou pachet de măsuri pentru modernizarea sistemului aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea creșterii transparenței, digitalizării și reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat al instituției, pin proiectul de HG se propune actualizarea normelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, aducând schimbări care vizează simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în linie cu noile reglementări privind e-Factura și digitalizarea ANAF.
„Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații. Introducerea codului QR și a identificatorilor unici și transmiterea datelor către ANAF nu sunt doar măsuri tehnice, sunt pași esențiali către un sistem fiscal mai corect și mai eficient. În același timp, am avut în vedere nevoile reale ale mediului de afaceri. Știm că fiecare drum în plus, fiecare procedură redundantă înseamnă timp pierdut și costuri suplimentare. De aceea, simplificăm procesele, eliminăm obligații administrative inutile și reducem interacțiunile birocratice acolo unde nu mai sunt justificate”, a declarat ministrul de resort Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Pentru a permite o tranziție eficientă, proiectul stabilește un termen clar de implementare: operatorii economici vor avea la dispoziție perioada până la 1 noiembrie 2026, pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF.
Principalele schimbări propuse sunt următoarele:
▪ Bon fiscal modernizat și digitalizat. Acesta nu va mai fi doar o dovadă tipărită a unei tranzacții, ci un document modern, care va include elemente suplimentare precum codul QR, data și ora emiterii sau un număr unic de identificare. Mai mult, la cererea clientului, bonul va putea conține și codul de identificare fiscală al beneficiarului;
▪ Aliniere la digitalizarea fiscală (e-Factura și sisteme ANAF). Noile reguli urmăresc integrarea completă a aparatelor de marcat în ecosistemul digital fiscal, prin: actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF, corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală;
▪ Simplificarea relației dintre firme și ANAF: păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme;
▪ Flexibilitate pentru plățile cu cardul. Bonul fiscal nu va mai fi obligatoriu în format tipărit pentru plățile cu cardul, acesta va putea fi generat electronic și oferit la cererea clientului;
▪ Actualizarea codurilor CAEN. Adaptarea legislației la noua clasificare CAEN Rev. 3, pentru a reflecta realitatea economică actuală;
▪ Reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală, de la 10 ani la 5 ani.
„Prin aceste măsuri, Ministerul Finanțelor urmărește nu doar modernizarea unui sistem tehnic, ci și îmbunătățirea modului de interacțiune dintre stat și mediul economic, în direcția creșterii transparenței, eficienței și orientării către nevoile contribuabililor”, subliniază reprezentanții MF.
ECONOMIE
Modificări la formularele de înregistrare fiscală a contribuabililor
Prin OPANAF nr. 411/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 260 din 1 aprilie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operat modificări la OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal.
După cum se știe, prin Legea nr.245/2025 au fost modificate prevederile art.32 alin. (7) din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Referatului de aprobare a noului act normativ, această modificare legislativă impune corelarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”, aprobat prin OPANAF nr. 1699/2021 privind aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu noile prevederi legale.
De asemenea, din considerente de administrare fiscală, au fost necesare modificări ale modelului și conținutului unor formulare, precum și ale instrucțiunilor de completare a altor formulare, aprobate prin OPANAF nr. 1699/2021, după cum urmează:
♦ completarea formularelor „Certificat de înregistrare fiscală” și „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA” pentru a asigura completarea corectă a datelor de identificare a contribuabililor nerezidenți, care sunt subiecți ai unui raport juridic fiscal și care, potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu au pe teritoriul României domiciliu fiscal.
Ca urmare, în aceste formulare a fost completată sintagma „Domiciliul fiscal” cu varianta „Adresa din țara de rezidență”.
♦ în vederea eliminării erorilor de completare a formularului 060, în instrucțiunile de completare a formularului s-a stabilit o regulă pentru completarea rândului „Denumire” sediu secundar, și anume: denumirea contribuabilului care a înființat sediul secundar, urmată de sintagma „sediu secundar”.
Totodată, în vederea creării posibilității emiterii și în format electronic a Certificatului de înregistrare fiscală și comunicării acestuia prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul contribuabililor înrolați în „Spațiul Privat Virtual”, a fost necesară modificarea caracteristicilor de tipărire/editare, a modului de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”, aprobate prin anexa nr.13 din OPANAF nr.1699/2021.
Prin urmare, s-a stabilit ca certificatul de înregistrare fiscală să poată fi emis fie în format letric, fie în format electronic. Certificatul de înregistrare fiscală emis în format electronic va fi comunicat contribuabililor exclusiv prin serviciul „Spațiul Privat Virtual”, potrivit procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central și contribuabili, atât în cazul înregistrării fiscale a unui sediu secundar, cât și în cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală.
În acest context, prin OPANAF nr. 411/2026 a fost modificat OPANAF nr.1699/2021 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
▪ modificarea instrucțiunilor de completare a formularului (060) „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru sediile secundare”;
▪ modificarea anexei nr.11 „Certificat de înregistrare în scopuri de TVA”;
▪ modificarea anexei nr.12 „Certificat de înregistrare fiscală”;
▪ modificarea, în anexa nr.13 la Ordin, a caracteristicilor de tipărire/editare, modului de difuzare, de utilizare și păstrare a formularului „Certificat de înregistrare fiscală”.
ECONOMIE
Mai mult de 90% dintre români cred că au nevoie de competențe AI pentru a avansa în carieră
Peste 90% dintre români sunt de părere că au nevoie de competențe legate de Inteligența Artificială (AI) pentru a rămâne relevanți în carieră, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres. Conform datelor analizate de NewTech Academy în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, românii consideră că utilizarea instrumentelor AI este o abilitate profesională esențială și manifestă un interes puternic față de recalificarea în IT.
Totodată, 40% dintre respondenți iau în considerare o reconversie profesională către sectorul IT în viitorul apropiat, ceea ce reflectă necesitatea unor programe educaționale adaptate la noile standarde digitale.
„Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au nevoie de competențe AI pentru a rămâne relevanți în carieră. Acest rezultat confirmă faptul că AI a încetat să mai fie o tehnologie de nișă, fiind privit ca un standard obligatoriu în profesiile momentului”, se menționează în cercetare.
În același timp, 55% din totalul celor chestionați consideră că o meserie în IT este oportună în contextul actual al pieței, iar atunci când au fost întrebați ce direcție specifică din IT i-ar atrage, respondenții au indicat o preferință clară pentru rolurile care îmbină creativitatea cu tehnologia: Digital Marketing și Graphic Design. De asemenea, securitatea cibernetică și analiza de date au reprezentat nișe tehnice solide către care se îndreaptă unii dintre candidați.
Potrivit sursei citate, aproape un sfert (24%) dintre respondenți vizează în mod direct un salariu mai mare, în timp ce alți 20% sunt motivați de pachetele de beneficii atractive pe care le percep ca fiind un atu al sectorului IT. Astfel, investiția în educația digitală și competențele AI se traduce, ulterior, printr-un randament financiar direct și stabil, subliniază realizatorii studiului.
Sondajul, realizat de NewTech Academy în colaborare cu ANC, la nivelul platformei europene pentru educația adulților EPALE, a inclus un eșantion de 770 de respondenți din România, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.
Aceștia reprezintă categorii, precum: studenți, specialiști în marketing, publicitate & PR, profesioniști din E-commerce, IT & Software Development, retail, educație și finanțe.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 13 oreCECCAR Satu Mare: Elevii cu rezultate deosebite în domeniul financiar-contabil, în prim-plan
-
PROFESIA CONTABILĂacum 13 oreCECCAR Galați: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – faza județeană
-
PROFESIA CONTABILĂacum 13 oreCECCAR Bacău: Seminar dedicat angajării cetățenilor străini și cadrului legal aplicabil
-
PROFESIA CONTABILĂacum 14 oreCECCAR Dâmbovița: Competiția care aduce educația financiar-contabilă mai aproape de elevi
-
PROFESIA CONTABILĂacum 13 oreCECCAR Arad: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – elevii, în competiție la nivel județean
