Rețele sociale

ECONOMIE

MF introduce obligatoriu, de la 1 ianuarie 2025, facturarea electronică pentru relația între companii și consumatorii finali (B2C)

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de OUG publicat astăzi în transparență decizională, modificări și completări ale reglementărilor privind gestionarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, aparatele de marcat electronice fiscale, precum și excluderea accizelor din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare.

În ceea privește sistemul național RO e-Factura, se propune extinderea utilizării sistemului de facturare electronică și pentru tranzacțiile între afaceri și consumatorii finali (B2C), în mod opțional în perioada 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024 și obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2025. „În consecință, toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori vor trebui să le raporteze în sistemul RO e-Factura”, precizează MF, într-un comunicat.

”La nivelul UE este în discuție introducerea facturării electronice obligatorii, bazată pe standardul european, atât în relația B2B, cât și în relația B2C, astfel că această măsură creează premisele pentru implementare. În contextul digitalizării ANAF, informațiile cuprinse în aceste facturi sunt necesare pentru reflectarea cât mai exactă în decontul precompletat RO e-TVA a operațiunilor economice realizate de persoanele impozabile. Introducerea acestei măsuri nu generează nicio obligație pentru persoanele fizice, însă va asigura în viitor posibilitatea persoanelor fizice de a accesa toate informațiile raportate de furnizori. Pentru noi este un instrument vital în lupta cu evaziunea fiscală și implicit pentru capacitatea Guvernului de a finanța investițiile în serviciile publice esențiale”, a transmis ministrul de resort Marcel Boloș, citat în comunicat.

Vor fi exceptate de la obligația utilizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura persoanele impozabile care emit facturi pentru operațiuni care nu sunt supuse TVA, sau sumele care nu se includ în baza de impozitare a TVA, conform Codului fiscal, pentru care nu există obligația emiterii unei facturi conform art. 319 din Codul fiscal, precum și misiunile diplomatice și oficiile consulare, Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană sau alte organisme internaționale, forțele armate ale statelor membre NATO, cu excepția situației în care acestea optează pentru utilizarea sistemului.

Asociațiile, fundațiile și agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori vor fi exceptați temporar de la utilizarea sistemului RO e-Factura până la 30 iunie 2025, în vederea adaptării la sistem. Aceștia vor avea posibilitatea de a opta pentru utilizarea sistemului înainte de această dată, devenind obligatoriu pentru toate aceste categorii începând cu 1 iulie 2025.

În cazul în care beneficiarii nu primesc facturile prin sistemul național RO e-Factura în termenul prevăzut, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii plătite la momentul livrării/prestării, aceștia vor putea notifica organele fiscale competente.

Organele de executare silită, inclusiv executorii judecătorești și Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, vor avea obligația de a transmite facturile prin/în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura atunci când emit facturi în numele și în contul furnizorilor – persoane impozabile stabilite în România conform Codului fiscal, în situația în care furnizorul ar avea obligația de transmitere a facturilor prin sistem sau de raportare a acestora în sistem, și a organizării unui registru în care să figureze aceste organe de executare silită.

Proiectul supus consultării publice are în vedere, de asemenea, completări ale OUG nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Astfel, se reglementează înscrierea, la cerere, pe bonul fiscal, a codului de identificare fiscală, în locul codului de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, așa cum este prevăzut în prezent. Codul de identificare fiscală este o informație absolut necesară pentru generarea formularelor electronice precompletate cu informații disponibile în bazele de date ale ANAF, lipsa acestor date fiind de natură să impieteze asupra procesului de transformare digitală a serviciilor publice din domeniul fiscal.

Totodată, se stabilește obligația tipăririi pe bonul fiscal a datei și orei emiterii bonului, a numărului de identificare al bonului fiscal, precum și seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal și sub formă de cod QR, cu scopul de a facilita preluarea automată de date de către aplicații informatice, în vederea verificării de către contribuabili, inclusiv de pe dispozitive mobile, a realității emiterii, cu un aparat de marcat fiscalizat, a bonurilor fiscale primite de la operatorii economici, măsură care contribuie la combaterea evaziunii fiscale.

De asemenea, în situația în care, în urma testării la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, se constată că, din punct de vedere tehnic, nu este posibilă tipărirea sub formă de cod QR a datei și orei emiterii bonului fiscal, a numărul de identificare a bonului fiscal, precum și seriei fiscale a aparatului de marcat electronic fiscal, utilizatorii acestor aparate de marcat electronice fiscale au obligația de a se conforma dispozițiilor legale în termen de maximum doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Noul proiect de OUG prevede, totodată, modificarea și completarea OG nr.6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul excluderii accizelor din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare, măsură care vine în sprijinul contribuabililor de bună credință, întrucât aceste taxe speciale sunt percepute direct sau indirect asupra consumului produselor accizabile și sunt plătite de către cumpărător, iar plătitorul de accize are obligația să le declare și să le plătească la bugetul de stat.

ECONOMIE

FMI a revizuit în jos, la 1,9%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, față de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere ușoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, față de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al prețurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 6% în 2024 și una de 4% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce ușor la 5,4% în 2025.

La nivel global, Fondul Monetar Internațional și-a menținut nemodificate estimările privind creșterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar și-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri așteptate pentru principalele state emergente.

„Riscurile s-au intensificat și unele sunt mai importante”, a avertizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia „tensiunile geopolitice și fragmentarea economiei, ar putea antrena o creștere a prețurilor, în special la energie”.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

La București, în luna septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: Italia, Ungaria și România, cele mai ridicate deficite guvernamentale din UE, în 2023

Radio CECCAR FM

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023, cel mai ridicat deficit fiind înregistrat anul trecut în Italia (-7,2%), urmată de Ungaria (-6,7%) și România (-6,5%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% din PIB în 2022 la 3,6% în 2023.

Anul trecut, toate statele membre ale UE, exceptând Danemarca (3,3%), Cipru (2%), Irlanda (1,5%) și Portugalia (1,2%), au raportat un deficit guvernamental, iar zece state membre ale UE au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

De asemenea, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Astfel, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 80,8%, de la un nivel de 82,5% în ultimul trimestru din 2022, în timp ce în zona euro ponderea datoriei guvernamentale în PIB la finele trimestrului patru din 2023 se situa la 87,4%, de la un nivel de 89,5% în ultimul trimestru din 2022.

La finele trimestrului patru din 2023, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Estonia (20,2%), urmată de Bulgaria (22,9%), Luxemburg (25,5%), Suedia (31,5%), Danemarca (33,6%) și Lituania (37,3%). 13 state membre au înregistrat în 2023 o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (163,9%), urmată de Italia (134,8%), Franța (109,9%), Spania (105,1%) și Belgia (103,1%). În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7% din PIB. România înregistra la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,9%, de la 47,9% în 2022.

Continuare

ECONOMIE

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit și persoane juridice cu activități în sectorul petrol și gaze

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care reglementează impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, informează Agerpres. Proiectul modifică și completează în acest sens Codul fiscal.

Conform proiectului, instituțiile de credit, persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: * 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; * 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Potrivit actului normativ, cifra de afaceri cuprinde: venituri din dobânzi, din dividende, din taxe și comisioane, precum și câștigurile sau pierderile din derecunoașterea activelor nefinanciare și a activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării, din activele financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, din activele și datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, din contabilitatea de acoperire. De asemenea, cifra de afaceri mai cuprinde diferențele de curs de schimb și alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial: pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Acesta se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Proiectul prevede, de asemenea, reglementarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

„Persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul Romaniei desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri”, prevede actul normativ adoptat, care stabilește o formulă de calcul pentru acest impozit.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.

Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: pentru trimestrele I-III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Acesta este datorat trimestrial și se determină ca „diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul”.

Aceste prevederi nu se aplică contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați, licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Camera Deputaților este for decizional pentru acest act normativ. Proiectul urmează să fie transmis Președintelui României, pentru promulgare.

Continuare

Trending