ECONOMIE
Deficit bugetar de 3,6% din PIB, în prima jumătate a anului

Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB, față de deficitul de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023, potrivit datelor Ministerului Finanțelor (MF), citate de Agerpres. În primele cinci luni, deficitul înregistrat a fost de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,4% din PIB.
Veniturile totale au însumat 275,50 miliarde lei în prima jumătate a anului 2024, înregistrând o creștere de 13,5% (an/an), susținută de încasările din venituri curente – contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit și venituri nefiscale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 24,92 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 20,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,3%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,5%1), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/20232 și Legea nr. 296/20233), precum și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023).
Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,2%4) și aferente declarației unice (13,0%). Pe de altă parte, deși în ameliorare, dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-11,5%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 92,75 miliarde lei, în creștere cu 20,8% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator și plata CASS pentru tichete de masă și vouchere de vacanță (Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,54 miliarde lei, consemnând o creștere de 22,0% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale, atenuată însă ușor de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 57,10 miliarde lei, în creștere cu 17,3% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 3,9% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (14,96 miliarde lei în ianuarie – iunie 2024, comparativ cu 14,40 miliarde lei în ianuarie – iunie 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10 grame/100 grame produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.
Veniturile din accize au însumat 19,63 miliarde lei, înregistrând o creștere de 10,8%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,2%), în contextul unei evoluții pozitive a consumului de carburanți. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun și-a atenuat declinul (-1,8%), pe fondul avansului pozitiv semnificativ din perioada mai – iunie a.c. Veniturile nefiscale au însumat 26,64 miliarde lei, înregistrând un avans de 19,5% (an/an), susținut de încasările din dividende.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 19,15 miliarde lei, în scădere cu 11,7% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 339,17 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 1,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 17,4% din PIB la 19,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 77,65 miliarde lei, în creștere cu 23,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,4% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 45,07 miliarde lei, în creștere cu 24,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 17,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 27,0% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 17,61 miliarde lei, cu 1,66 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 109,76 miliarde lei în creștere cu 12,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șase luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,06 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (935,41 milioane lei) care reprezintă 10,32% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 8,66 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr. 165/2013 și a Legii nr. 164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 24,48 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 46,27 miliarde lei, fiind de 1,41 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 miliarde lei.
ECONOMIE
ANAF: Ca urmare analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a efectuat, în luna ianuarie 2025, în proximitatea punctelor de acces în/din România, acțiuni de control constând în verificarea a 5.275 vehicule de transport marfă ceea ce reprezintă 3,61% din traficul monitorizat, a anunțat astăzi ANAF, într-un comunicat. Potrivit documentului ANAF, „aderarea României la Spațiul Schengen a generat pentru administrația fiscală o serie de noi provocări în ceea ce privește respectarea obligațiilor utilizatorilor de a declara în Sistemul RO e-Transport date despre bunurile transportate internațional, conform prevederile OUG nr. 41/2022 cu modificările și completările ulterioare, prin renunțarea la controlul sistematic, instituționalizat, efectuat în punctele de trecere a frontierei de stat. Cu toate acestea, demersurile anterioare întreprinse la nivelul administrației fiscale pentru operaționalizarea Sistemului RO e-Transport, precum și eforturile de declarare anticipată realizate la nivelul mediului de afaceri, a permis administrației să absoarbă cu ușurință șocul renunțării la controalele fizice asupra mijloacelor de transport bunuri în punctele de trecere a frontierei de stat, prin implementarea unei metode selective de control ce se aplică pe drumurile publice și spațiile de servicii situate în proximitatea granițelor cu statele membre ale UE învecinate”.
Astfel, utilizând sistemele de camere de luat vederi cu recunoaștere a numerelor de înmatriculare ale vehiculelor care intră/ies în/din România, coroborat cu datele declarate anticipat de utilizatori prin Sistemul RO e-Transport, sistemul informatic dezvoltat alertează în mod operativ echipele mobile de control ale DGAF. Din punct de vedere operațional, echipele mobile de control sunt dotate cu autospeciale inscripționate ANAF – Antifraudă, dotate cu mijloace acustice și vizuale necesare pentru identificarea mijloacelor de transport vizate de sistemul informatic, interceptarea dinamică și îndrumarea/însoțirea acestora în spațiile de parcare/servicii în care sunt amenajate zone speciale de control. Autospecialele ANAF-DGAF sunt constituite ca birouri mobile în care inspectorii antifraudă au la dispoziție mijloacele IT necesare pentru a accesa la distanță bazele de date ANAF, precum și alte mijloace tehnice necesare controlului în trafic.
În acest context – precizează ANAF – cu ocazia controalelor antifraudă desfășurate în mod operativ în prima lună a acestui an fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1,487 milioane lei și s-a dispus confiscarea contravalorii bunurilor de 612.727 lei. Totodată, ca urmare analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost inițiate acțiuni specifice de control antifraudă prin care au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat în valoare de 53,764 milioane lei.
Pentru respectarea prevederilor cadrului legal RO e-Transport, dar și pentru combaterea activităților ilicite de transport a bunurilor fără documente de proveniență legală, activitatea de monitorizare și control desfășurată de ANAF-DGAF, va continua în perioada următoare atât în proximitatea punctelor de acces în/din România, cât și pe principalele drumuri și noduri rutiere din interiorul României.
ECONOMIE
MF: În perioada 7-14 februarie, o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis

Începând de astăzi până pe 14 februarie, persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat Fidelis denominate în lei și în euro, iar începând cu această ediție, TradeVille, în parteneriat cu Libra Bank se alătură băncilor de la care pot fi cumpărate titluri de stat: BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale și Alpha Bank.
„Vineri lansăm al doilea Program de emitere de titluri de stat destinate populației. Anul acesta, FIDELIS se va desfășura lunar și debutăm cu dobânzi de până la 7,95% și noi parteneri. Investițiile în titluri de stat nu doar că sunt sigure și avantajoase, dar reprezintă și cea mai bună modalitate de a finanța deficitul bugetar, deoarece dobânzile plătite de stat ajung direct la populație”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, citat într-un comunicat al ministerului de resort.
Campania „România are sânge de rocker, acum și de investitor” realizată împreună cu „Morning Glory cu Răzvan Exarhu”, Rock FM, prin care donatorii de sânge primesc cea mai bună dobândă la titlurile de stat, continuă și în 2025 cu cele mai avantajoase dobânzi. Astfel, Ministerul Finanțelor (MF) continuă să susțină donarea de sânge prin tranșele speciale dedicate donatorilor de sânge care se vor aplica pentru titlurile de stat emise în lei, cu scadență la 1 an, cu dobândă de 7,95%.
Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 septembrie 2024.
Ediția Fidelis care debutează la 7 februarie va conține și următoarele emisiuni: titluri de stat în lei, cu scadențe de 1 an, 3 ani și 5 ani și dobânzi de 6,95%, 7,65% și, respectiv, 7,95%, și titluri de stat în euro, cu scadențe de 2 ani și 7 ani și dobânzi anuale de 4%, respectiv, 6,25%.
Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv, 1.000 de euro.
„În procesul de subscriere a titlurilor de stat Fidelis nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital sunt neimpozabile. De asemenea, există posibilitatea de a vinde titlurile înainte de scadență, primind dobândă aferentă perioadei de deținere”, precizează MF.
Cei care vor să economisească prin intermediul Fidelis pot accesa acest Ghid.
Informații privind termenii și condițiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului Fidelis pot fi consultate la secțiunea Datorie Publică și pe paginile instituțiilor partenere: ▪ www.btcapitalpartners.ro; ▪ www.bcr.ro; ▪ www.brd.ro; ▪ www.alphabank.ro; ▪ www.bvb.ro – Programul FIDELIS); ▪ TradeVille.
ECONOMIE
ANAF urmează să actualizeze formularul 112

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat astăzi în transparență decizională, actualizarea modelului și conținutului formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, au fost preluate dispozițiile referitoare la măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă” prevăzute în anul 2024 de OUG nr.115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, precum și OUG nr.59/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și alte măsuri fiscale. Dispozițiile se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2025 inclusiv.
De asemenea, începând cu anul fiscal 2025, prin OUG nr.156/2024, dispozițiile art. 60 punctele 2, 5 și 7 din Codul fiscal, care prevedeau facilități fiscale pentru persoanele fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară au fost eliminate.
Totodată, avându-se în vedere prevederile Legii nr.270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, cu modificările ulterioare, au fost identificate două categorii de rezerviști voluntari care, cu toate că au fost declarate în sistemul public de pensii până în prezent drept salariați cu contract individual de muncă, datorită statutului pe care îl au și a prevederilor actului normativ, necesită o declarare distinctă prin intermediul formularului 112 în vederea stabilirii corecte a stagiului de cotizare și, după caz, a perioadelor asimilate în sistemul public de pensii, potrivit propunerii reprezentanților Casei Naționale de Pensii Publice.
În acest context, a devenit necesară actualizarea modelului și conținutului formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” și, în acest scop, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Noul proiect aflat în consultare publică include următoarele modificări, o parte din acestea fiind propuse de părțile implicate în elaborarea sau avizarea proiectului de ordin comun:
– Modificarea Anexei nr. 1.1 „Anexa angajator” din formular, prin eliminarea rubricilor/secțiunilor privind angajatorii care aplică prevederile art. 60 pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, de la Secțiunea A „Alte date de identificare a plătitorului”;
– Modificarea Anexei nr. 1.2 „Anexa asigurat” din formular, prin:
- eliminarea casetei „Salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară, după caz, care beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal care și-a exprimat opțiunea pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat”;
- actualizarea trimiterilor care vizează măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă”, de la Secțiunile A și B;
- eliminarea Secțiunii A1 „Facilități fiscale acordate salariaților pentru activități de creare de programe pentru calculator, respectiv pentru activități în sectorul construcții/agricol și în industria alimentară, conform art.60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, după caz”;
- eliminarea Secțiunii B.4.1. „Facilități fiscale acordate salariaților pentru activități de creare de programe pentru calculator, respectiv pentru activități în sectorul construcții/agricol și în industria alimentară, conform art. 60 pct. 2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, după caz”;
- eliminarea din secțiunea E.3 „Date detaliate privind impozitul pe venit și unele contribuții sociale obligatorii” a pozițiilor 13, 14, 17, 18, 19 și 20, care vizează facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară;
– Actualizarea Nomenclatorului „Creanțe fiscale” din Anexa 2, prin eliminarea creanțelor de la pozițiile 2.1, 2.2. și 2.3 care vizau contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care se încadrau în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 2, 5 și 7 din Codul fiscal, precum și actualizarea temeiului legal pentru creanțele reprezentând contribuția de asigurări sociale, respectiv contribuția de asigurări sociale de sănătate reținută la sursă de plătitorii de venituri;
– Actualizarea Nomenclatorului „Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului” din anexa 3, prin introducerea tipurilor de asigurați „Rezerviști voluntari dispăruți, răpiți sau căzuți în captivitate pe timpul mobilizării sau în cazul stării de război, precum și al executării misiunilor” și „Rezerviști voluntari în perioada în care nu participă la instruire”, în conformitate cu prevederile Legii nr.270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, cu modificările ulterioare;
– Actualizarea Nomenclatorului „Tip asigurat” din Anexa 4, prin:
- redenumirea tipului de asigurat de la val.1 „Salariat sau salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară după caz, care nu se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal)”, care devine „Salariat, cu excepția salariaților din domeniul construcții”;
- eliminarea tipurilor de asigurați „1.1.Salariat care își desfășoară activitatea în sectorul agricol și în industria alimentară, care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal” și „1.3.Salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator care se încadrează în condițiile prevăzute la art.60 pct.2 din Codul fiscal”;
- redenumirea tipului de asigurat „1.2.Salariat care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal” care devine „1.1 Salariat care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor”;
- actualizarea trimiterilor care vizează măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă” de la tipurile de asigurați cu valorile 1.11.2 și 1.11.3;
– Modificarea corespunzătoare a instrucțiunilor de completare a formularului 112.
Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu declararea veniturilor aferente lunii publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.01.2025
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
IFAC le urează bun venit noilor membri ai Grupului consultativ din 15 jurisdicții printre care se numără și România
-
ECONOMIEacum 3 zile
CECCAR respinge opinia exprimată în comunicatul UNBR și reafirmă legalitatea hotărârii sale
-
PROFESIA CONTABILĂacum 15 ore
CECCAR Ialomița: Reglementări fiscale noi, clarificate în cadrul unui seminar organizat în colaborare cu AJFP
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF propune modificări la formularele 015 și 700
-
ECONOMIEacum 2 zile
Fondurile programului care vizează investițiile în procesarea produselor agricole, suplimentate
-
ECONOMIEacum 14 ore
ANAF urmează să actualizeze formularul 112
-
ECONOMIEacum 14 ore
ANAF: Ca urmare analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat