Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul Energiei va finanța o nouă schemă de sprijin pentru stocarea în baterii

Radio CECCAR FM

Ministerul Energiei va finanța o nouă schemă de sprijin pentru stocarea în baterii, care vor ajuta la echilibrarea sistemului energetic național și vor permite să beneficiem de energia regenerabilă și atunci când nu bat vântul sau soarele, a anunțat ministrul de resort, Sebastian Burduja, citat de Agerpres. Ministrul Energiei a prezentat, miercuri, în cadrul ședintei de Guvern, lista propunerilor de investiții prioritare, finanțate prin Fondul pentru modernizare (FM), care va transmisă către Banca Europeană de Investiții în vederea finanțării.

În vederea obținerii finanțării prin Fondul pentru Modernizare, Ministerul Energiei a inițiat 3 propuneri de investiții prioritare, la care se adaugă alte 3 propuneri venite din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și o propunere de investiții din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

“Fondul pentru Modernizare reprezintă o oportunitate uriașă pentru România. De la începutul mandatului meu, prin acest fond, am reușit să atragem miliarde de euro pentru tranziția energetică către o energie mai sigură, mai ieftină și mai verde pentru toți românii”, a declarat Ministrul Energiei, în comunicat. El a subliniat că aceste fonduri europene nerambursabile merg direct în economia românească, iar principalii beneficiari sunt firmele românești, entitățile publice și comunitățile locale.

“Suntem mândri în mod special de apelul pentru finanțarea capacităților de producție în cogenerare, inclusiv CET-urile din București fiind eligibile pentru a fi modernizate după 60-70 de ani de la punerea în funcțiune. La fel de important, ne respectăm promisiunea și vom finanța o nouă schemă de sprijin pentru stocarea în baterii, care vor ajuta la echilibrarea sistemului energetic național și ne vor permite să beneficiem de energia regenerabilă și atunci când nu bat vântul sau soarele. Nu în ultimul rând, solicităm creșterea finanțării pentru producția de energie verde, pentru a acoperi toate cele peste 1400 de proiecte eligibile deja depuse de primării, universități etc., depășind suma de 650 de milioane euro pentru acești beneficiari”, a declarat ministrul, în comunicat.

Potrivit acestuia, toate aceste proiecte vor face România mai sigură în sectorul energetic, dar vor conduce și la prețuri mai bune la facturile românilor.

“Dincolo de evoluția de pe piețele spot, facturile sunt plafonate până la 1 aprilie 2025. Dar este important ca până atunci să punem în funcțiune cât mai multe capacități noi sau modernizate și să finalizăm proiectele începute. Investițiile înseamnă mii de noi locuri de muncă și șansa de a renaște industria românească pentru sectorul energetic. Pentru toate aceste motive, ne-am propus să stabilim un nou record pentru evaluarea și contractarea proiectelor în timpul cel mai scurt, astfel încât să semnăm toate contractele aferente acestor investiții până la finalul acestui an”, a subliniat Sebastian Burduja.

În ceea ce privește propunerile de investiții prioritare ale României pentru sesiunea de toamnă a Comitetului pentru Investiții al FM, pe listă se află: Schema de ajutor de stat privind sprijinirea dezvoltării de capacități de producție pe gaz, flexibile, pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, inițiată de Ministerul Energiei și pentru care se solicită în această sesiune plata integrală, în cuantum de 361,950 milioane euro.

Conform sursei citate, pe lista de propuneri de investiții se mai află Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii) cu finanțare din Fondul pentru Modernizare, inițiată de Ministerul Energiei și pentru care se solicită în această sesiune plata integrală, în cuantum de 150 milioane euro.

Lista continuă cu Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru solicitanții din sectorul public, inițiată de Ministerul Energiei și pentru care se solicită în această sesiune plata primei tranșe în valoare de 160 milioane euro (din totalul finanțării solicitate de 200 milioane euro).

Potrivit Ministerului Energiei, o prioritate este și Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei, inițiată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și pentru care se solicită în această sesiune plata primei tranșe în valoare de 70 milioane euro (din totalul finanțării solicitate de 200 milioane euro).

Totodată, ministerul menționează Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare, inițiată de MADR și pentru care se solicită în această sesiune plata celei de-a doua tranșe în valoare de 50 milioane euro (din totalul finanțării FM de 500 milioane euro).

O altă prioritate este reprezentată de achiziția de material rulant M4 (12 trenuri de metrou și sistem de siguranță și automatizare), inițiată de MTI pentru care se solicită în această sesiune plata primei tranșe în valoare de 51,63 milioane euro (din totalul finanțării solicitate de 165,15 milioane euro).

Pe listă pe lista de propuneri de investiții se mai află Electrificarea liniilor de cale ferată (Constanța – Mangalia, Rădulești – Giurgiu Nord și Chiajna – Jilava), inițiată de MTI pentru care se solicită în această sesiune plata primei tranșe în valoare de 39,82 milioane euro (din totalul finanțării solicitate de 89,26 milioane euro).

Finanțarea din Fondul pentru Modernizare se face pe baza propunerilor de investiții pe care statele beneficiare le transmit BEI pentru evaluare, urmând ca, în urma analizei și recomandărilor, Comitetul pentru investiții al FM să aprobe finanțarea acestora. Comitetul pentru investiții se reunește de două ori pe an, iar, în acest moment, România pregătește portofoliul de proiecte ce urmează a fi transmise în sesiunea de toamnă, care va avea loc în data de 22 octombrie 2024.

ECONOMIE

MF propune un Program Național pentru Sprijinul Marii Industrii

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de OUG publicat astăzi în transparență decizională, înființarea Programului Național pentru Sprijinul Marii Industrii (PNSMI). Potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul, prevederile actului normativ sunt de natură să eficientizeze cheltuirea sumelor provenite din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și sunt în concordanță cu Directiva 2003/87/CE revizuită. „Neadoptarea prezentului act normativ va conduce la scăderea aportului adus de industria prelucrătoare atât la formarea brută de capital fix, cât și la scăderea valorii adăugate la nivelul economiei naționale. De asemenea, o altă consecință a neadoptării prezentului act normativ este imposibilitatea distribuirii sumelor rezultate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente sectorului aviație, precum și limitarea accesului celorlalți beneficiari eligibili la aceste fonduri”.

Conform inițiatorilor proiectului, acesta vizează înființarea PNSMI, care are drept scop sprijinul industriei prelucrătoare care desfășoară activități cărora li se aplică prevederile Directivei 2003/87/CE, cu modificările și completările ulterioare, incluse în Anexa I la Directivă, în conformitate cu normele privind ajutorul de stat, prin modificarea art.10 din OUG nr.115/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv redistribuirea sumelor obținute în urma licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Valoarea PNSMI este de 1 miliard de euro. Programul se va derula pe o perioadă de 6 ani, pentru finanțarea investițiilor care conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și care se situează sub valorile de referință relevante pentru alocarea cu titlu gratuit prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, cu respectarea regulilor privind ajutorul de stat.

De asemenea, avându-se în vedere că, începând cu 1 ianuarie 2025, certificatele aferente sectorului aviație și instalațiilor staționare nu se vor mai licita separat, precum și faptul că scopurile pentru utilizarea sumelor sunt aceleași, conform art. 10 alin. (3) din Directiva 2003/87/CE este necesară abrogarea art. 11 din OUG nr.115/2011.

În contextul în care Ministerul Finanțelor este instituția desemnată de România ca Adjudecător în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră EU ETS și îndeplinește cu succes acest rol unic pentru România, de la debutul proceselor de licitații în România (anul 2012) și până în prezent, este necesară modificarea art.3 alin.(1) din OUG nr.115/2011, cu modificările și completările ulterioare. În plus, având în vedere modificarea termenului de raportare către Comisia Europeană a modului de utilizare a sumelor obținute din licitarea certificatelor la 31 iulie, urmează să se modifice art. 13 din OUG nr.115/2011.

Continuare

ECONOMIE

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 6%, în septembrie

Radio CECCAR FM

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 6%, în septembrie 2024, comparativ cu luna precedentă, la 585,7 milioane de lei, de la 552,1 milioane de lei în august, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF) și consultate de Agerpres. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 11,73%, de la 174,8 milioane de lei la 154,3 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 11,8%, de la 303,5 milioane de lei, în august 2024, la 339,4 milioane de lei în septembrie 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 24,6%, de la 73,8 milioane lei la 92 milioane lei.

Potrivit sursei citate, în ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 7,2%, de la 503,89 milioane de lei (în august 2024) la 540,5 milioane de lei (în septembrie 2024). Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 1,5%, la 135,3 milioane lei, cele peste 120 de zile cu 12,1%, la 326,1 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile au crescut cu 27,7%, până la 79,2 milioane de lei. La capitolul „Buget de stat și autonome”, arieratele au scăzut de la 48,3 milioane de lei în august 2024, la 45,2 milioane de lei în septembrie (-6,42%). Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 20,17%, la 19 milioane lei. Cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 6,3%, la 13,4 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au crescut la 12,9 milioane lei (+9,3%).

Continuare

ECONOMIE

ANSVSA a lansat Portalul Veterinar

Radio CECCAR FM

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a lansat Portalul Veterinar, care permite utilizatorilor să acceseze istoricul rezultatelor analizelor efectuate în rețeaua Laboratoarelor Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, a anunțat instituția, într-un comunicat. „Portalul poate fi accesat la adresa portal.ansvsa.ro. Operatorii economici trebuie să facă o solicitare scrisă către Institutele Naționale de Referință Veterinare sau Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene pentru a obține un cont unic de acces, cu utilizator și parolă”, se men0ționează în comunicat.

Potrivit reprezentanților ANSVSA, în ultimul deceniu, rețeaua de laboratoare subordonată Autorității a înregistrat peste 3.410.239 de cereri de analize și a analizat 36.919.632 de probe, atât în domeniul sănătății animalelor, cât și al siguranței alimentelor.

„Mii de probe sunt prelucrate zilnic în laboratoarele rețelei ANSVSA. Timpul economisit de partenerii noștri prin accesarea online a propriilor buletine de analize este esențial. Este vorba despre utilizarea eficientă a timpului și valorificarea noilor tehnologii, precum și a avantajelor digitalizării”, a declarat dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA.

Avantajele și funcționalitățile portalului veterinar includ:  acces sigur și facil pentru vizualizarea buletinelor de analiză; ▪ istoricul analitic al tuturor buletinelor de analiză pentru fiecare partener/client; ▪ verificarea în timp real a stadiului cererilor de analize în laborator (de exemplu: în lucru, finalizată etc.); ▪ informare rapidă asupra rezultatelor analizelor pentru probele înregistrate în cele 41 de laboratoare județene și cele 3 institute naționale de referință; ▪ acces rapid la buletinele de analiză pentru personalul ANSVSA și DSVSA, în funcție de unitățile atribuite; ▪ economie de timp prin vizualizarea rezultatelor analizelor, fără necesitatea deplasării la sediul laboratoarelor; ▪ interfață optimizată pentru dispozitive mobile (telefoane inteligente, tablete etc.); ▪ interconectare cu toate laboratoarele subordonate ANSVSA; ▪ accesul la buletinele de analiză se face doar după aprobarea prealabilă a personalului autorizat din fiecare laborator; ▪ transferul de date se realizează prin conexiuni securizate.

Continuare

Trending