Președintele Klaus Iohannis a promulgat o Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Legea nr. 290/2024), act normativ care are în vedere impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în cazul instituțiilor de credit și al persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Potrivit noului act normativ, instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv; b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026. Conform noii legi, cifra de afaceri cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe și comisioane; d) câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net; f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net; j) câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal.

Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

Modelul și conținutul declarației impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF, care urmează să se emită în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat și se administrează de către ANAF, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, conform Legii promulgate, persoanele juridice române sau străine care în mod individual sau într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul României desfășurând activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului Finanțelor, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, se declară și se plătește trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit. Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul specific pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul specific pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul specific pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul. Contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei nu intră sub incidența acestor reglementări.

Noul act normativ reflectă redenumirea structurilor fiscale vizate de recentele modificări de natură organizatorică

Prin OPANAF nr. 6.792/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 1151 din 18 noiembrie 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3.631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare; noul Ordin reflectă redenumirea structurilor fiscale vizate de recentele modificări de natură organizatorică. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art.30 alin.(1) din noul Cod de procedură fiscală, pentru administrarea creanțelor fiscale și a altor creanțe datorate bugetelor prevăzute la art. 29 alin. (1) și (2) din același act normativ, competența revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul ANAF, stabilit prin ordin al președintelui ANAF, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului/ plătitorului.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.13 alin.(3) din HG nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice funcționează, ca structuri fără personalitate juridică, administrații județene/de sector ale finanțelor publice, care pot avea în structură unități fără personalitate juridică, denumite unități fiscale.

În temeiul acestor prevederi legale, a fost aprobată, prin OPANAF nr.3631/2015, competența teritorială de administrare, act normativ prin care unitățile administrativ-teritoriale sunt arondate serviciilor/birourilor fiscale.

Ca urmare a modificărilor aduse HG nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, a fost aprobată, prin OPANAF nr.1099/2024 și prin OPANAF nr.1100/2024 (acte normative cu caracter intern), noua structură organizatorică a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și a municipiului București.

Printre modificările de natură organizatorică se identifică și redenumirea, în cadrul Direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, a serviciilor fiscale municipale/orășenești și a birourilor comunale în unități fiscale municipale/orășenești/comunale. De asemenea au fost reorganizate Serviciile fiscale orășenești Săcele, Codlea și Gheorgheni în unități fiscale municipale.

În acest context, a fost promovat acest nou act normativ de modificare a anexei la OPANAF nr.3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare, cu modificările ulterioare, pentru a reflecta redenumirea structurilor fiscale vizate de modificările de natură organizatorică.

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene de la începutul sezonului 2024/25, la 1 iulie, și până la data de 17 noiembrie, au ajuns la 8,79 milioane de tone, în scădere cu 31% față de o cantitate de 12,66 milioane de tone în perioada similară a anului trecut, a anunțat Comisia Europeană, care a precizat, însă, că datele sale sunt incomplete, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

În perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, România a fost, de departe, cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 2,524 milioane de tone, urmată de Lituania (1,19 milioane de tone) și Letonia (1,13 milioane de tone). În schimb, Franța, care în mod obișnuit este cel mai mare exportator de grâu din blocul comunitar, a livrat doar 920.000 de tone până acum în acest sezon, urmată de Germania, cu 890.000 de tone, și Polonia, cu 830.000 de tone. De asemenea, în perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, exporturile de orz ale UE au scăzut cu 37% până la 1,83 milioane de tone, de la 2,91 milioane de tone în perioada similară a sezonului 2023/24. Și în acest caz, România este lider în UE cu exporturi de 1,106 milioane de tone de orz de la începutul sezonului actual și până în prezent.

O scădere și mai importantă, de 46%, s-a înregistrat la exporturile de porumb ale blocului comunitar, care în perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024 a expediat o cantitate de aproximativ 617.000 de tone de porumb. Primii doi exportatori de porumb din UE sunt Polonia (218.554 de tone) și România (202.833 de tone).

Pe partea de importuri, datele Comisiei Europene arată că importurile UE de grâu moale au crescut cu doar 1% în ritm anual, până la 3,52 milioane de tone, în timp ce importurile de porumb au crescut cu 11% până la 7,60 milioane de tone.

În perioada 1 iulie – 17 noiembrie 2024, blocul comunitar a importat o cantitate de 2,469 milioane de tone de grâu moale din Ucraina, în creștere cu 9,4% în ritm anual, în timp ce importurile de porumb ale UE din Ucraina au crescut cu 19,4% în ritm anual, până la 3,779 milioane de tone.

Comisia Europeană a subliniat însă că datele de export pentru Italia sunt incomplete pentru ultimele cinci săptămâni, în timp ce în cazul Franței sunt incomplete de la începutul anului calendaristic 2024. De asemenea datele de export pentru Bulgaria și Irlanda sunt incomplete de la începutul anului agricol 2023/24.