Rețele sociale

ECONOMIE

MADR: A fost aprobat cadrul normativ național pentru implementarea condiționalității sociale

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat astăzi o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul acestui act normativ, instituția stabilește cadrul normativ național necesar implementării condiționalității sociale, care, începând cu 2025, va fi obligatorie pentru toate statele membre UE.

Condiționalitatea socială este o cerință stabilită în legislația europeană (Regulamentul (UE) nr.2115/2021), în temeiul căreia  fermierii care primesc plăți directe sau plăți compensatorii în materie de mediu, climă și bunăstarea animalelor, vor fi supuși, începând cu data de 1 ianuarie 2025, unei sancțiuni administrative, respectiv reducere/excludere a cuantumului subvențiilor, dacă NU îndeplinesc anumite cerințe legate de condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile sau nu respectă anumite obligații ale angajatorului, stabilite în legislația națională de transpunere a Directivei (UE) 2019/1152, Directivei 89/391/CEE și a Directivei 2009/104/CE.

Hotărârea de Guvern aprobată astăzi vizează:

  • condiționarea plăților directe sau plăților compensatorii în materie de mediu, climă și bunăstarea animalelor acordate fermierilor, de respectarea normelor privind condiționalitatea socială, potrivit dispozițiilor legale aplicabile în domeniul legislației privind îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă;
  • exceptarea, în cazul ajutoarelor naționale tranzitorii, a aplicării sancțiunilor pentru nerespectarea normelor privind condiționalitatea socială, alături de normele privind condiționalitatea de mediu;
  • stabilirea termenului și a modalității de aprobare a sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectării, de către beneficiarii subvențiilor, a normelor privind condiționalitatea socială, respectiv 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri;
  • reglementarea atribuției APIA de aplicare a acestor sancțiuni, ca urmare a notificării autorităților cu atribuții în controlul și asigurarea respectării normelor din domeniul legislației privind îmbunătățirea condițiilor de încadrare în muncă și asigurarea respectării obligațiilor angajatorilor, precum și a cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă, în condiții ce se stabilesc prin protocol de colaborare;
  • instituirea temeiului legal pentru aprobarea, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, a Ghidului fermierului privind condiționalitatea socială.

ECONOMIE

BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an; 3,5% pentru 2025

Radio CECCAR FM

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2024, prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres. Conform prezentării, oscilațiile de ritm sunt generate de efectele de bază asociate evoluțiilor din trecut: eliminarea din calculul ratei anuale a inflației a majorărilor impozitelor indirecte din ianuarie 2024, respectiv a reducerilor de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024 etc.

Reintrarea în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026. Revizuirea ascendentă față de valorile proiectate în Raportul anterior, mai semnificativ în prima parte a intervalului de proiecție, dar cu efect persistent și pe termen mediu, este asociată cu precădere evoluțiilor recente mai nefavorabile decât se preconiza pe segmentul alimentelor.

„De fapt, prognoza, cum de multe ori a repetat Banca Națională, noi o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite, deficitele gemene sunt în jur de 8%. Deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât este deficitul public cam atât este și deficitul extern. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta bineînțeles și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face și în consecință această prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecție fiscal-bugetare care se vor lua la anul și în funcție de ele inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a explicat guvernatorul BNR.

Acesta a avertizat că evoluția din lunile noiembrie – decembrie este generată atât de factori exogeni, cât și de secetă, care „își va spune cuvântul”.

Continuare

ECONOMIE

BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an

Radio CECCAR FM

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.

De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Continuare

ECONOMIE

România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august

Radio CECCAR FM

Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).

În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.

Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.

Continuare

Trending