ECONOMIE
MF propune modificări la sancțiunile aferente Sistemului național RO e-Transport
Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de OUG publicat în transparență decizională, modificarea și completarea OUG nr.41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativ. Potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, măsurile propuse vor consolida mediul concurențial corect și vor diminua concurența neloială „generată de cei care își creează un avantaj nelegal prin sustragerea de la îndeplinirea sarcinilor fiscale”. Astfel, pentru a se asigura instrumentele necesare atingerii scopului urmărit prin implementarea sistemului RO e-Transport, prin noul proiect au fost introduse prevederi prin care se creează posibilitatea utilizării de către organele de control ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor informații colectate/ deținute de companiile naționale și societăților naționale cu capital integral de stat.
„Având în vedere numeroasele solicitări ale operatorilor economici adresate Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală, atât în scris, cât și în cadrul întâlnirilor care au avut loc la sediul ministerului cu reprezentanții mediului de afaceri, care au fost impactați prin aplicarea sancțiunilor impuse pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de Sistemul RO e-Transport și care, consideră aceștia, sunt disproporționate în raport cu obiectivul combaterii fraudei în domeniul TVA, cu luarea în considerare a esenței normei legale care vizează caracterul ilicit al operațiunilor economice/trasabilitatea bunurilor cu risc fiscal, respectiv neînregistrarea/nedeclararea vădit ilegală a surselor de impozitare, chiar și fără codul unic de identificare (UIT), se impune asigurarea unui echilibru just între interesele în concurs, respectiv păstrarea proporționalității sancțiunilor în raport cu gravitatea faptei”, se menționează în Nota de fundamentare. În acest context, se propune ca, în cazul sancțiunilor aplicate în temeiul art. 13^1 alin. (2) din OUG nr. 41/2022, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), instituirea unui sistem gradual de aplicare a sancțiunii complementare a confiscării, respectiv confiscarea într-un procentaj de: ▪ 15% din contravaloarea bunurilor nedeclarate în cazul contribuabililor aflați la prima abatere; ▪ 50% din contravaloarea bunurilor nedeclarate în cazul contribuabililor aflați la cea de-a doua abatere; ▪ 100% în situația în care operatorul economic săvârșește trei contravenții.
Avându-se în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 14 alin.(1), constatarea și aplicarea sancțiunilor se fac de persoanele împuternicite din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Autorității Vamale Române, precum și de ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române, pentru a asigura condițiile necesare unei corecte aplicări a dispozițiilor alin.(2), (5) și (6) ale art. 13^1 în forma propusă prin prezentul proiect de act normativ, au fost introdus prevederi cu privire la înființarea unui registru electronic la nivelul Centrului Național pentru Informații Financiare care să fie pus la dispoziția organelor de control.
De asemenea, se precizează faptul că procedura prin care persoanele împuternicite prevăzute la art. 14. alin. (1) accesează registrul se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, al președintelui Autorității Vamale Române și al ministrului Afacerilor Interne. De asemenea, avându-se în vedere consultările cu reprezentanții mediului de afaceri, cu privire la timpul necesar pentru a implementa și testa complet sistemele interne în conformitate cu cerințele RO e-Transport, precum și necesitatea adaptării sistemelor informatice și a metodologiilor de lucru ale contribuabililor la cerințele de conformare care privesc declararea transporturilor rutiere internaționale de bunuri, pentru a nu afecta activitatea acestora, se propune ca aplicarea dispozițiilor art. 13^1 alin.(1) lit. e) și alin.(3) din OUG nr. 41/2022, pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 13 ^ 1 alin.(1) lit.e) din aceeași ordonanță de urgență să se suspende până la data de 31 decembrie 2024. Pentru faptele prevăzute la art. 13 ^1alin.(1) lit.c) din OUG nr. 41/2022 dispozițiile art. 13^1 alin.(3) din același act normativ se aplică în continuare în mod corespunzător.
ECONOMIE
BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an; 3,5% pentru 2025
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2024, prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres. Conform prezentării, oscilațiile de ritm sunt generate de efectele de bază asociate evoluțiilor din trecut: eliminarea din calculul ratei anuale a inflației a majorărilor impozitelor indirecte din ianuarie 2024, respectiv a reducerilor de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024 etc.
Reintrarea în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026. Revizuirea ascendentă față de valorile proiectate în Raportul anterior, mai semnificativ în prima parte a intervalului de proiecție, dar cu efect persistent și pe termen mediu, este asociată cu precădere evoluțiilor recente mai nefavorabile decât se preconiza pe segmentul alimentelor.
„De fapt, prognoza, cum de multe ori a repetat Banca Națională, noi o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite, deficitele gemene sunt în jur de 8%. Deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât este deficitul public cam atât este și deficitul extern. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta bineînțeles și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face și în consecință această prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecție fiscal-bugetare care se vor lua la anul și în funcție de ele inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a explicat guvernatorul BNR.
Acesta a avertizat că evoluția din lunile noiembrie – decembrie este generată atât de factori exogeni, cât și de secetă, care „își va spune cuvântul”.
ECONOMIE
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.
De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
ECONOMIE
România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august
Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).
În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.
Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.
În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 6 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 05.11.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 5 noiembrie 2024
-
ECONOMIEacum o săptămână
Noi modificări la Procedura de anulare a unor obligații bugetare, publicate în M.O.
-
ECONOMIEacum 5 zile
Modificări la sancțiunile aferente Sistemului național RO e-Transport
-
ECONOMIEacum o săptămână
ANCOM recomandă atenție sporită la ofertele de Black Friday
-
ECONOMIEacum 2 zile
BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august