Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în septembrie 2024, până la 916,758 miliarde lei, de la 886,983 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. Ca procentaj din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 54,4%, de la 52,7% în august (conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024).

În a noua lună a anului, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 859,9 miliarde de lei, de la 831,9 miliarde de lei în august, iar cea pe termen scurt a crescut la 56,858 miliarde lei, de la 55,03 miliarde de lei în luna anterioară.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 774,83 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 124,64 miliarde de lei.

Datoria în moneda națională se ridica la valoarea de 435,754 miliarde lei, cea în euro la 390,052 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 89,8 miliarde echivalent lei.

De asemenea, datoria administrației publice centrale a ajuns, în septembrie 2024, la 894,36 miliarde de lei, în urcare de la 864,74 miliarde lei, în august, din care 837,56 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei (418,025 miliarde de lei) și în euro (385,383 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administrației publice locale a urcat la 22,4 miliarde de lei, de la 22,23 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,34 miliarde de lei pe termen mediu și lung.

Totodată, datoria internă a administrației publice se cifra, în septembrie 2024, la 442,792 miliarde de lei, respectiv 26,3% din PIB (25,8% din PIB în august), din care 425,18 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 17,614 miliarde de lei datoria administrației locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 473,966 miliarde de lei, respectiv 28,1% din PIB (26,8% din PIB în luna anterioară), din care 469,18 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,785 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.

Registrul Auto Român (RAR) emite, începând din 1 decembrie, certificatul RAR Auto-Pass, un document obligatoriu la vânzarea unui autovehicul, a anunțat instituția într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook a instituției, informează Agerpres. „Vânzătorul care nu are nimic de ascuns și vrea să dea dovadă de bună credință are tot interesul să solicite acest document de la RAR pentru a vinde autovehiculul în condiții de transparență totală. Conceptul RAR Auto-Pass, document legiferat ulterior, a pornit de la cazurile de modificare a odometrului (valorii kilometrajului) care au luat amploare în ultimii ani, RAR încercând astfel să protejeze persoanele de bună credință care doresc să achiziționeze o mașină și să-i cunoască din start istoricul. În acest fel, manipularea odometrului va fi mult mai ușor de depistat. RAR Auto-Pass este un instrument prin care putem diminua sau limita acest fenomen de manipulare a unor date esențiale care pot face diferența la comercializarea unui autovehicul”, a transmis Cristian Bucur, directorul tehnic al RAR.

Potrivit sursei citate, pentru eliberarea noului certificat nu este nevoie de prezentarea autovehiculului la reprezentanța RAR.

Certificatul RAR Auto-Pass este cea mai transparentă formă de informare a cumpărătorului care dorește să fie vigilent. „Documentul vă spune detalii esențiale despre istoria vehiculului pe care urmează să-l achiziționați. Documentul poate fi eliberat atât vânzătorului, cât și cumpărătorului, după ce vor fi introduse în aplicația digitală numărul de identificare a autovehiculului (VIN) și câteva date despre solicitant, necesare pentru emiterea facturii și a certificatului. În cazul în care despre un anumit VIN nu există nicio mențiune în bazele de date ale RAR, utilizatorul va primi gratuit un certificat de negație. În momentul în care sunt găsite date despre vehiculul în cauză, solicitantul va fi redirecționat către pagina de plată și, după confirmarea acesteia, va primi pe email certificatul”, precizează RAR.

Reprezentanții RAR evidențiază faptul că documentul care reprezintă garanția RAR, organism tehnic al statului, conține date autorizate importante despre istoricul vehiculului, respectiv: succesiunea citirilor odometrului furnizate de stațiile ITP sau de reprezentanțele RAR la care s-a prezentat mașina; date privind intervențiile minore asupra vehiculului în atelierele autorizate (reparațiile ușoare); date referitoare la reparațiile efectuate în atelierele autorizate, ca urmare a unor accidente grave care au afectat sistemele de direcție, frânare, structura de rezistență a vehiculului sau elementele de siguranță pasivă; date legate de inspecțiile tehnice periodice și de campaniile de rechemare lansate de producătorul vehiculului.

„Baza de date interogată pentru obținerea certificatului RAR Auto-Pass este într-o continuă dinamică și se populează cu informații, asta înseamnă că în timp vor fi disponibile din ce în ce mai multe detalii despre un vehicul, pe măsură ce acesta se prezintă la atelierele autorizate de reparații, la stațiile ITP sau la reprezentanțele RAR. Într-o fază ulterioară de dezvoltare, RAR Auto-Pass va putea oferi informații și despre kilometrajul vehiculului înainte ca acesta să fi fost adus în România”, notează RAR.

Tariful pentru emiterea certificatului RAR Auto-Pass este de 42 de lei, iar documentul poate fi descărcat și direct din platforma digitală dedicată, imediat după efectuarea plății, dar și la orice moment ulterior, numai în perioada de valabilitate a certificatului (60 zile).

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat astăzi în transparență decizională, reglementarea unor aspecte contabile. Proiectul de act normativ are în vedere următoarele:

♦ obligațiile de raportare aplicabile anumitor persoane juridice fără scop patrimonial

MF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul, că, potrivit OMF nr. 470/2024 cu privire la raportarea informațiilor referitoare la finanțările primite de persoanele juridice fără scop patrimonial, persoanele juridice fără scop patrimonial care au primit sume de natura celor prevăzute la art. 34 alin. (31 ) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întocmesc Declarația privind situația de trezorerie, în formatul elaborat în acest sens. „Având în vedere caracterul de noutate aferent acestei obligații declarative, s-au considerat necesare unele clarificări”, precizează MF.

Astfel, prin noul proiect se propun clarificări în ceea ce privește perioada luată în considerare pentru raportarea informațiilor din Declarația privind situația de trezorerie, precum și la faptul că procedura în vigoare (respectiv Procedura de corectare a erorilor cuprinse în situațiile financiare anuale și raportările contabile anuale depuse de operatorii economici și persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobată prin OMFP nr. 450/2016, cu modificările și completările ulterioare), prin care se pot corecta erori din raportările depuse de entități, este aplicabilă și în cazul declarației menționate.

♦ reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată

Inițiatorii proiectului menționează, în Referatul de aprobare, că, la această dată, există prevederi exprese cu privire la reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare în cursul exercițiului financiar de raportare, respectiv la reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, în sensul că acestea pot aplica fie reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016, fie reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014. Nu există, însă, prevederi explicite în ceea ce privește condițiile în care societățile ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată pot aplica reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014.

În acest context, prezentul proiect clarifică faptul că societățile ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și care au decis să aplice reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, organizează și conduc contabilitatea în baza reglementărilor menționate, începând cu exercițiul financiar următor celui în care valorile lor mobiliare nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

♦ anumite clarificări legate de o serie de prevederi în vigoare

▪ cu privire la prevederile Directivei (UE) 2022/2464

MF precizează, în Referatul de aprobare, că, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 322 din 16 decembrie 2022 a fost publicată Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (Directiva CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive). Pentru operatorii economici din aria Ministerului Finanțelor, transpunerea articolului 1 din Directiva (UE) 2022/2464, care a adus amendamente Directivei contabile 2013/34/UE, s-a concretizat în emiterea OMF nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea, publicat în Monitorul Oficial nr. 75 din 26 ianuarie 2024. Actul național de transpunere a adus modificări celor două seturi de reglementări contabile aplicabile operatorilor economici. Ulterior publicării OMF nr. 85/2024, în urma evaluării efectuate de Ministerul Afacerilor Externe asupra tabelului de concordanță dintre directivă și legislația națională, s-a apreciat ca fiind necesară aducerea unor clarificări în ceea ce privește scutirile aplicabile cu ocazia elaborării situațiilor financiare anuale consolidate, raportat la cerințele de durabilitate.

În acest sens, prin proiectul de ordin se propune, în principal, clarificarea faptului că anumite cerințe corespunzătoare raportului privind durabilitatea întocmit de filialele cu sediul în România ale căror societăți-mamă finale sunt reglementate de dreptul unei țări terțe se aplică, de asemenea, sucursalelor din România ce aparțin unor entități din țări terțe.

▪ cu privire la contabilizarea de către membrii unui grup fiscal, a impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri

Conform inițiatorilor proiectului, prin OMF nr. 4.291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile a fost prevăzută modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, respectiv a veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit. Codul fiscal a fost completat cu prevederi aplicabile impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri .

Prin prezentul proiect se propune ca această contabilizare să se efectueze similar contabilizării impozitului pe profit rezultat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal, și anume pe seama contului 694 „Cheltuieli cu impozitul pe profit, respectiv impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit” sau a contului 794 „Venituri din impozitul pe profit, respectiv impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit”– după caz. În acest context, denumirea conturilor 694 și 794 a fost modificată astfel încât să evidențieze și decontările corespunzătoare impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.