Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de OUG vizând modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri, proiect care – potrivit Notei de fundamentare – își propune, printre altele, îmbunătățirea comportamentului fiscal al contribuabililor și creșterea conformării voluntare.

Reglementările incluse în proiectul aflat în consultare publică includ următoarele:

♦ Modificarea și completarea OUG nr. 120/2021 în vederea: ▪ instituirii obligației de a înscrie în facturile emise pentru operațiunile realizate în baza unor contracte de achiziții publice/sectoriale, de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii, precum și, după caz, contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, a codurilor CPV corespunzătoare din nomenclatorul de referință în domeniul achizițiilor publice; ▪ eliminarea obligației transmiterii facturilor prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura în relația B2B, între persoane impozabile stabilite în România, în cazul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii care nu au locul livrării/prestării în România. „Această modificare are la bază faptul că operațiunile nu sunt impozabile în România și, prin urmare, nu se datorează TVA în România”, se menționează în Nota de fundamentare; ▪ instituirii obligației utilizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura pentru facturile simplificate, concomitent cu exceptarea de la această obligație a bonurilor fiscale emise de operatorii economici prin aparate de marcat electronice fiscale și care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate, întrucât datele fiscale sunt deja transmise de către AMEF în sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale; ▪ exceptării de la obligația transmiterii prin sistem a facturilor emise pentru livrări intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru, având în vedere limitările funcționale ale sistemului, precum și faptul că menținerea obligației în acest caz nu se justifică din perspectiva colectării TVA, operațiunea fiind scutită de TVA; ▪ clarificării împrejurărilor în care se consideră că livrările de bunuri/prestările de servicii sunt efectuate către o persoană fizică, având în vedere extinderea utilizării sistemului național privind factura electronică RO eFactura și în relația B2C, care devine obligatorie începând cu data de 1 ianuarie 2025.

♦ Modificarea OUG nr. 70/2024 în vederea amânării până la data de 1 iulie 2025 a datei de intrare în vigoare a dispozițiilor privind obligația transmiterii de către contribuabili a rezultatului verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate de autoritatea fiscală prin „Notificarea de conformare RO e-TVA” și a consecințelor care decurg din neîndeplinirea acestei obligații.

♦ Ținând cont de extinderea utilizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și în relația B2C, care devine obligatorie începând cu 1 ianuarie 2025, MF precizează că se impune abrogarea obligației de transmitere în sistem a facturilor emise pentru vouchere de vacanță titularilor acestora de către unitățile afiliate, prevăzute de OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță.

♦ Clarificarea evidențierii TVA colectate prin autofacturare, în cazul obiectivelor de investiții din cadrul unor programe de interes public sau social, finanțate din fonduri publice, care sunt predate gratuit beneficiarilor, în contextul implementării Sistemului național RO e-Factura și a Sistemului informatic RO eTVA, în sensul că persoanele impozabile în sensul art. 269 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal care implementează astfel de programe și au dedus TVA pentru achiziții trebuie să emită o autofactură conform art. 319 alin. (8) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

♦ Desemnarea Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate ca autoritate competentă să reprezinte România și să semneze orice acte necesare în cadrul procedurii comune de achiziții publice între Comisia Europeană și statele membre, a platformei centrale comună declaranților autorizați în cadrul mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

♦ Modificări și completări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Amendamentele aduse prin noul proiect de OUG vizează următoarele:

●Titlul II – Impozitul pe profit

Se propun clarificări tehnice în ceea ce privește mecanismul de alocare a costurilor totale excedentare ale îndatorării reportate pentru tranzacțiile/operațiunile efectuate cu persoane afiliate care finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12), respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9) din Codul fiscal.

● Titlul II^1 – Impozit suplimentar

1. Se propune exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 18^1 din Codul fiscal a contribuabililor care intră sub incidența art. 46^1 și art. 46^2 din Codul fiscal, având în vedere faptul că acestea reglementează plata unor impozite suplimentare impozitului pe profit.

2. Se propun clarificări legate de aplicarea prevederilor art. 46^2 în cazul grupului fiscal, în sensul că acestea se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală.

● Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Avându-se în vedere necesitatea susținerii procesului de comasare a terenurilor agricole, în prezent fragmentate, proces cu impact pozitiv asupra dezvoltării agriculturii românești, se propune scăderea din baza impozabilă a veniturilor realizate din schimbul de terenuri agricole situate în extravilan având ca scop comasarea terenurilor agricole, potrivit legii, cu implicarea primăriilor unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora se situează terenurile respective.

● Titlul IV – Impozitul pe venit

1. Se propune reglementarea în mod expres a regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de persoanele fizice din transmiterea prin acte pentru cauză de moarte a posesiei de fapt notate, în condițiile legii, de autorul succesiunii în cartea funciară, în sensul includerii acestora în categoria veniturilor neimpozabile. Reglementarea are în vedere necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil acestor venituri, astfel cum a rezultat în urma consultărilor cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

2. Având în vedere faptul că începând cu 1 ianuarie 2024 în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, calculul, declararea și virarea impozitului pe venit revine plătitorilor de venit, s-a identificat necesară clarificarea acestor obligații în situația în care plata chiriei se face exclusiv în natură. De asemenea, se propune clarificarea obligației de calcul, declarare și plată și în situația în care sumele plătite de chiriaș cu titlu de garanție sunt utilizate pentru plata chiriei stabilite prin contract. Astfel, se propune ca în aceste situații obligațiile de stabilire a venitului net anual, de calcul, declarare și plată a impozitului revin proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Plătitorii de venituri au obligația depunerii la organul fiscal a Declarației privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit (formularul 205). „Măsura are în vedere faptul că în aceste situații plătitorul de venit se află în imposibilitatea reținerii la sursă a impozitului pe venit”, precizează inițiatorii în Nota de fundamentare.

Totodată, se propune instituirea obligației ca plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă să elibereze, la solicitarea proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, beneficiar de venit, un document care să ateste cuantumul impozitului pe venit reținut și plătit. Măsura are în vedere aspectele semnalate de către contribuabili referitoare la necesitatea de a dispune de un document care atestă îndeplinirea obligațiilor de către plătitorii de astfel de venituri. Documentul nu este un formular tipizat.

3. Se propune modificarea tratamentului fiscal în sensul în care nu se datorează impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal în cazul schimburilor de terenuri agricole situate în extravilan, care au ca scop comasarea terenurilor agricole potrivit legii, fără sultă plătită de către copermutanți. Astfel, în acest caz copermutanții nu datorează impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Pentru a beneficia de această prevedere este necesar ca fiecare copermutant să prezinte, înainte de autentificarea actului notarial, o adeverință care să ateste faptul că terenurile supuse schimbului sunt în circuitul agricol, iar schimbul se realizează în vederea comasării de terenuri agricole situate în extravilan. Adeverința se eliberează de primăria unității administrativ-teritoriale pe raza cărora sunt situate terenurile agricole extravilane, care fac obiectul schimbului. „Măsura are în vedere stimularea comasării, în mod voluntar, a terenurilor agricole situate în extravilan, având în vedere faptul că, în prezent, proprietatea asupra acestui tip de terenuri este fragmentată, aspect care impietează asupra exploatării eficiente a acestora în circuitul economic”, se arată în Nota de fundamentare.

4. Se are în vedere reglementarea la nivelul cadrului legal primar a următoarelor norme: ▪ nu se datorează impozit pe venit la notarea posesiei de fapt în cartea funciară în cadrul procesului de înregistrare sistematică sau sporadică și al intabulării ulterioare a dreptului de proprietate ca efect al notării posesiei de fapt, în condițiile art. 13 și 41 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ▪ baza de calcul al impozitului pe veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sau al nudei proprietăți în cazul în care valorile declarate de părți în actul prin care acestea se transferă sunt inferioare valorilor minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici cu experți evaluatori autorizați în condițiile legii. Având în vedere solicitările formulate de organele fiscale și de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, se propune reglementarea în mod expres a regimului fiscal aplicabil în cazul veniturilor din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, după cum urmează:

Impozitul pe venit calculat de către notarul public înainte de autentificarea actului: ▪ înainte de autentificarea actului, notarul public calculează și încasează impozitul la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dezmembrămintele dreptului de proprietate; ▪ în cazul în care valorile declarate de părți în actul prin care se transferă dezmembrămintele dreptului de proprietate sunt inferioare valorilor minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, baza de calcul o reprezintă 20% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață.

Impozitul pe venit calculat de către contribuabil: ▪ pentru veniturile determinate și încasate ulterior autentificării actului notarial prin care se transferă dezmembrămintele dreptului de proprietate, contribuabilul calculează impozitul pe veniturile determinate și încasate ulterior autentificării actului notarial prin care se transferă dezmembrămintele dreptului de proprietate, la momentul încasării venitului, prin aplicarea cotei utilizate de notarul public la data autentificării actului notarial, asupra bazei de calcul egală cu venitul încasat; ▪ pentru veniturile obținute din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, realizat prin hotărâre judecătorească ori prin altă procedură prevăzută de lege, contribuabilul calculează impozitul pe venit prin aplicarea cotei de 3% asupra bazei de calcul egală cu venitul încasat; ▪ pentru veniturile obținute din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, ca urmare a dobândirii, prin acte între vii sau pentru cauză de moarte, a dreptului de proprietate asupra unei proprietăți imobiliare care a făcut obiectul unui transfer al dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, contribuabilul calculează impozitul pe venit prin aplicarea cotei de 3% asupra bazei de calcul egală cu venitul încasat.

În cazul veniturilor obținute din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, realizat prin hotărâre judecătorească ori prin altă procedură prevăzută de lege, precum și în cazul veniturilor obținute din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, ca urmare a dobândirii, prin acte între vii sau pentru cauză de moarte, a dreptului de proprietate asupra unei proprietăți imobiliare care a făcut obiectul unui transfer al dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, s-a apreciat necesară stabilirea utilizării unei singure cote de impozit, având în vedere faptul că venitul poate fi încasat pe perioade lungi, fapt care ar conduce la dificultăți în stabilirea perioadei de deținere și a cotei de impozit aplicabile. „Prin această reglementare este avută în vedere simplificarea obligațiilor declarative și de calcul ale contribuabililor care realizează astfel de venituri”, precizează inițiatorii.

Impozitul pe venit determinat de contribuabil se declară până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului în care a fost încasat venitul, prin depunerea la organul fiscal competent a Declarației privind veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă. Plata impozitului se efectuează în cadrul aceluiași termen. În cazul veniturilor încasate în cursul trimestrului IV al anului 2024 din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare din patrimoniul personal sub condiție suspensivă, contribuabilii au obligația declarării și plății impozitului datorat până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul II al anului 2025. Totodată, prin excepție de la aceste reguli, în cazul veniturilor din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, se propune instituirea obligației plătitorilor acestor venituri de a calcula, reține, declara și plăti impozitul corespunzător sumelor plătite. Impozitul calculat și reținut de plătitorii de venit, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. Dispozițiile se aplică veniturilor plătite începând cu data de 1 ianuarie 2025.

În vederea simplificării modalității de determinare și declarare a impozitului pe venit datorat pentru veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, se propune utilizarea unei singure cote de impozitare, indiferent de perioada de deținere, precum și faptul că impozitul stabilit în această situație se face integral venit la bugetul de stat. Se are în vedere eliminarea unor dificultăți care puteau interveni la calculul impozitului pe venit, cum ar fi: ▪ situația în care perioada de deținere a proprietății imobiliare se modifică în cursul perioadei de realizare a venitului (spre exemplu, perioada de deținere a imobilului devine mai mare de 3 ani în cursul lunii pentru care se plătește/încasează venitul și se datorează impozitul); ▪ necesitatea cunoașterii de către plătitorii de venituri a elementelor în raport cu care se calculează data dobândirii pentru stabilirea perioadei de deținere; ▪ necesitatea stabilirii și declarării de către contribuabil, respectiv de către plătitorii de astfel de venituri, a impozitului pe venit corespunzător fiecărei unități administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se află fiecare proprietate imobiliară care a făcut obiectul transferului dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, cu luarea în considerare a cotelor de deținere ale fiecărui contribuabil.

5. Se clarifică faptul că în cazul înstrăinării ulterioare a posesiei de fapt, notate în cartea funciară în condițiile art. 13 și 41 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, prin acte între vii, veniturile astfel realizate se supun impunerii potrivit prevederilor Capitolului X – Venituri din alte surse, Titlul IV – Impozitul pe venit din Codul fiscal. Contribuabilii care realizează astfel de venituri au obligația de a depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, de a calcula și plăti impozitul pe venit anual datorat până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Clarificarea are în vedere dispozițiile art. 114 alin. (1) din Codul fiscal, conform cărora „Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a) – h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.”

6. Având în vedere măsurile privind impozitarea veniturilor din pensii reglementate prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se propune clarificarea regimului fiscal aplicabil în cazul veniturilor din pensii obținute din străinătate, în sensul exceptării de la regimul de impozitare progresiv și utilizarea cotei de impozit de 10%. În vederea stabilirii impozitului anual datorat pe veniturile din pensii obținute din străinătate, altele decât pensiile administrate privat, facultative sau ocupaționale similare drepturilor reglementate prin Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Legea nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilii determină venitul anual impozabil prin deducerea din venitul brut anual a sumei neimpozabile calculată la nivelul anului, respectiv suma neimpozabilă determinată prin înmulțirea numărului de luni în care aceștia au obținut astfel de venituri cu suma neimpozabilă lunară prevăzută de lege. De asemenea, această modalitate de calcul a venitului anual impozabil se aplică și în cazul veniturilor din pensii administrate privat, facultative sau ocupaționale, obținute din străinătate, similare drepturilor reglementate prin Legea nr. 411/2004, Legea nr. 204/2006, respectiv Legea nr. 1/2020, în situația în care contribuabilii nu dispun de documente din care să rezulte contribuțiile nete ale participanților la fondurile de pensii, ținând seama de faptul că, în lipsa acestora, nu se pot determina sumele care depășesc contribuțiile nete și, pe cale de consecință, prevederile privind stabilirea venitului anual impozabil, precum și a impozitului pe venit datorat, ar fi inaplicabile.

7. Instituirea unor dispoziții tranzitorii și corelări tehnice: Măsurile propuse au condus la efectuarea unor corelații de natură tehnică precum și la instituirea unor dispoziții tranzitorii.

● Titlul VII -Taxa pe valoarea adăugată

1. Se propune completarea prevederilor art. 319 alin. (21) din Codul fiscal, în sensul instituirii obligației înscrierii în facturile simplificate și a codului de înregistrare în scopuri de TVA sau a codului de identificare fiscală al beneficiarului, în cazul în care acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă, informație necesară în contextul obligațiilor instituite în legătură cu utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura pentru aceste facturi.

2. Se propune completarea art. 320 alin. (3) din Codul fiscal care prevede obligația beneficiarilor, persoane impozabile sau persoane juridice neimpozabile, obligate la plata taxei în condițiile prevăzute la art. 307 alin. (2) – (4) și (6) din Codul fiscal, de a emite autofacturi în vederea ajustării bazei de impozitare și a taxei deductibile în cazul în care furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii nu emite facturi de corecție, în sensul instituirii acestei obligații și în cazul beneficiarilor persoane impozabile care aplică mecanismul de taxare inversă prevăzut la art. 331 din Codul fiscal.

● Titlul VIII – Accize

1. Urmare a acțiunilor de control efectuate de organele fiscale la destinatarii înregistrați, s-a constatat eludarea plății obligațiilor fiscale la bugetul de stat de către unii operatori economici. Astfel, prin proiectul de act normativ se propune introducerea unor prevederi speciale pentru această categorie de operatori economici, respectiv: ▪ prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române se vor stabili criterii pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării destinatarilor înregistrați care prezintă risc fiscal ridicat; ▪ introducerea obligației privind depunerea unei declarații pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care intenționează să o primească și constituirea unei garanții de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o primească, sub forma prevăzută la art. 348 alin. (1) din Codul fiscal, în situația în care în urma evaluării riscului fiscal, operatorii economici prezintă risc fiscal ridicat. Acești operatori economici vor fi notificați de către autoritatea vamală competentă în vederea respectării prevederilor privind depunerea declarația pe propria răspundere și constituirea unei garanții de 120%. Modelul, conținutul declarației și modalitatea de declarare se vor stabili prin ordin al președintelui ANAF, iar regulile referitoare la constituirea, actualizarea și eliberarea garanției se vor stabili prin ordin comun al președintelui ANAF și al președintelui AVR; ▪ se propune introducerea unei excepții de la prevederile art. 348 alin. (2) din Codul fiscal, în situația în care destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat, înregistrează obligații fiscale restante administrate de ANAF cu mai mult de 5 de zile față de termenul legal de plată, garanția se extinde și asupra acestor obligații de drept și fără nicio altă formalitate; ▪ de asemenea, se propune introducerea unor prevederi care vizează situația în care organele competente constată indiciile săvârșirii unei infracțiuni și evaluează prejudiciul, caz în care operatorul economic are obligația de a reîntregi garanția la nivelul prejudiciului, cu excepția situației în care garanția este îndestulătoare; ▪ totodată, se propune introducerea obligației pentru destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat, de a înștiința cu autoritatea competentă, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere. După epuizarea cantității-limită înscrisă în declarația pe propria răspundere, acești operatori economici trebuie să depună o nouă declarație pentru achiziționarea unei cantități suplimentare celei înscrise în declarația inițială și să reîntregească garanția în mod corespunzător, în caz contrar, achiziționarea produselor accizabile fără depunerea declarației pe proprie răspundere și fără garantarea plății accizelor, urmează a fi incriminată ca infracțiune; ▪ se propune introducerea unei prevederi care să vizeze situația în care operatorul economic nu mai este considerat că prezintă risc fiscal ridicat, respectiv atunci când autoritatea competentă constată că pe parcursul a 36 de luni consecutive de la data depunerii primei declarații pe proprie răspundere, operatorul economic nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală; ▪ activitatea de monitorizare și control a activității desfășurate de destinatarii înregistrați care prezintă risc fiscal ridicat se va stabili prin ordin comun al președintelui ANAF și al președintelui AVR; ▪ de asemenea, se propune introducerea unor excepții de la regulile generale privind revocarea autorizației de destinatar înregistrat. Astfel, la propunerea organelor de control, autoritatea competentă revocă autorizația de destinatar înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat, în termen de maximum 3 zile calendaristice de la data primirii propunerii de revocare, în următoarele situații: a) atunci când titularul acesteia nu respectă prevederile privind garanția de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o primească, depunerea declarației pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care intenționează să o primească, precum și cele privind înștiințarea autorității competente, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere; b) atunci când titularul acesteia depășește cantitatea de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere. Decizia prin care autoritatea competentă a hotărât revocarea autorizației de destinatar înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat se va comunica deținătorului autorizației prin remitere la domiciliul fiscal al destinatarului înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (8) – (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, iar în situația în care destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat nu este găsit la domiciliul fiscal se afișează pe ușa acestuia o înștiințare potrivit art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și decizia se va considera comunicată la data afișării înștiințării.

2. În vederea asigurării unui tratament fiscal similar celui aplicat operatorilor economici din domeniul energiei electrice, se propune reglementarea situației unei entități care produce gaz natural pentru uz propriu și corelativ stabilirea termenului de plată a accizelor la bugetul de stat în cazul autoconsumului.

3. Urmare a acțiunilor de control efectuate de organele fiscale la operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice – benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili – și care eliberează pentru consum din cadrul unui antrepozit fiscal produse accizabile, s-a constatat eludarea plății obligațiilor fiscale la bugetul de stat de către acești operatori economici. Astfel, prin proiectul de act normativ se propune introducerea unor prevederi speciale pentru această categorie de operatori economici, similar cu cele propuse și pentru destinatarii înregistrați care prezintă risc fiscal ridicat, respectiv: ▪ operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice și care eliberează pentru consum din cadrul unui antrepozit fiscal produse accizabile, au obligația depunerii la autoritatea competentă a unei declarații pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care intenționează să o elibereze pentru consum, al cărei model, conținut și modalitatea de declarare se vor stabili prin ordin al președintelui ANAF; ▪ acești operatori economici au obligația să constituie o garanție de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o elibereze pentru consum, sub forma prevăzută la art. 348 alin. (1) din Codul fiscal, iar în situația în care organele competente constată indiciile săvârșirii unei infracțiuni și evaluează prejudiciul, aceștia au obligația de a reîntregi garanția la nivelul prejudiciului, cu excepția situației în care garanția este îndestulătoare; ▪ totodată, operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice și care eliberează pentru consum din cadrul unui antrepozit fiscal produse accizabile, au obligația de a înștiința cu autoritatea competentă, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere; ▪ în situația în care acești operatori economici înregistrează obligații fiscale restante administrate de ANAF cu mai mult de 5 de zile față de termenul legal de plată, garanția se extinde și asupra acestor obligații de drept și fără nicio altă formalitate.

Prin ordin comun al președintelui ANAF și al președintelui AVR se vor stabili regulile referitoare la constituirea, actualizarea și eliberarea garanției, precum și activitatea de monitorizare și control a activității desfășurate de operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice și care comercializează în cadrul unui antrepozit fiscal produse accizabile.

De asemenea, se propune introducerea unor prevederi privind revocarea documentului care atestă înregistrarea acestor operatori economici. Astfel, la propunerea organelor de control, autoritatea competentă revocă documentul care atestă înregistrarea la autoritatea competentă conform art. 435 alin. (3) din Codul fiscal, în următoarele situații: a) atunci când titularul documentului care atestă înregistrarea, nu respectă prevederile privind garanția de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o elibereze pentru consum, depunerea declarației pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care intenționează să o elibereze pentru consum, precum și cele privind înștiințarea autorității competente, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere; b) atunci când titularul documentului care atestă înregistrarea depășește cantitatea de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere. Decizia prin care autoritatea competentă a hotărât revocarea documentului care atestă înregistrarea, se va comunica prin remitere la domiciliul fiscal al operatorului economic înregistrat la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice și care comercializează în cadrul unui antrepozit fiscal produse accizabile, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (8) – (10) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, iar în situația în care acesta nu este găsit la domiciliul fiscal se afișează pe ușa acestuia o înștiințare potrivit art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și decizia se va considera comunicată la data afișării înștiințării. De asemenea, operatorul economic nemulțumit poate contesta decizia de revocare a documentului care atestă înregistrarea la autoritatea competentă, la structura cu atribuții de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor – aparat central, potrivit legislației privind contenciosul administrativ, iar contestarea deciziei de revocare a documentului care atestă înregistrarea la autoritatea competentă nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluționării contestației în procedură administrativă.

4. Se propune introducerea unei contravenții, respectiv aplicarea unei amenzi de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum și confiscarea produselor, iar în situația când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în situația în care destinatarii înregistrați care prezintă risc fiscal ridicat și operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice și care eliberează pentru consum din cadrul unui antrepozit fiscal produse accizabile, nu respectă obligațiile privind: ▪ garanția de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o primească sau să o elibereze pentru consum, după caz; ▪ depunerea declarației pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care intenționează să o primească sau să o elibereze pentru consum, după caz; ▪ înștiințarea autorității competente, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere.

5. Prin proiectul de act normativ se propune completarea art. 452 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Codul fiscal, în sensul introducerii în sfera infracțiunilor și nerespectarea prevederilor de la art. 345 alin. (3^5) și revocare autorizației de destinatar înregistrat, având în vedere necesitatea aplicării aceluiași tratament privind plata anticipată a accizelor.

6. Necesitatea efectuării unor corecții de ordin tehnic, respectiv corectarea trimiterii greșite la alin. (7) din cuprinsul art. 412 alin. (8) din Codul fiscal.

♦ Deoarece sumele constituite la data de 15 noiembrie, conform prevederilor art. II din OUG nr.46/2024 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și art. XXXVI din OUG nr.107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, conduc la modificarea, după caz, a plafonului soldului bugetului general consolidat și cel al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, plafoanele nominale ale cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal, plafoanele nominale ale soldului bugetului general consolidat și ale principalelor bugete componente, precum și plafonul soldului primar al bugetului general consolidat, astfel că este necesară actualizarea acestor indicatori cu sumele aferente.

♦ Alte măsuri

Se propune o normă tranzitorie de clarificare a regimului fiscal aplicabil, precum și a obligațiilor de declarare, calcul și plată a impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, în situația în care chiria, aferentă unei perioade contractuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2024, a fost plătită în avans până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv. În acest caz, se propune ca obligația de declarare, calcul și plată a impozitului pe venit să revină proprietarului, uzufructuarului sau altor deținători legali pentru fiecare an fiscal corespunzător perioadei contractuale.

♦ Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare

■ referitor la balanța de verificare. Se propune ca aceasta să se întocmească lunar având în vedere necesitatea asigurării în timp real a unor informații centralizatoare. Întrucât contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică a tuturor operațiunilor întocmirea balanței lunare pe baza informațiilor deja existente în contabilitate reprezintă un instrument util atât la nivel intern managerial al entității, cât și eventualelor organe de control.

■ referitor la termenele prevăzute de legea contabilității. Având în vedere că depășirea termenului de depunere are diverse implicații (inclusiv fiscale) și cum în practică au fost situații în care înțelegerea modalității de calculare a termenului a fost diferită, prin prezentul proiect se propune stabilirea unui termen unitar până la care entitățile pot depune situațiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale. De asemenea, se propune cuprinderea și a unor prevederi referitoare la situația în care termenele prevăzute de lege se pot împlini într-o zi nelucrătoare.

a.1. referitor la termenul de depunere a situațiilor financiare anuale – se propune ca acesta să fie data de 31 mai, respectiv 30 aprilie, în funcție de categoria entității raportoare, a exercițiului financiar următor celui de raportare;

a.2. referitor la termenul de depunere a raportărilor contabile anuale – se propune ca acesta să fie data de 31 mai a exercițiului financiar următor celui de raportare, termen aplicabil inclusiv în cazul entităților care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic.

■ referitor la semnarea situațiilor financiare anuale și la raportările contabile

Pentru corelare cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea contabilității, se propune completarea prevederilor art. 28 alin. (10), sub aspectul precizării calității de angajat a persoanei împuternicite să semneze situațiile financiare anuale și raportările contabile. Deși din prevederile legale în vigoare, respectiv art. 28 alin. (13) din legea contabilității, rezultă cu claritate faptul că administratorul răspunde pentru organizarea și conducerea contabilității, în timp ce directorul economic răspunde pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile, numeroși operatori economici au solicitat clarificări legate de atribuțiile administratorului, respectiv ale directorului economic.

Pentru identificarea modalității de exercitare a responsabilității aferente acestora, s-a constatat că, pe baza informațiilor aferente raportărilor depuse de operatorii economici pentru data de 31 decembrie 2023, din totalul de 902.845 cât reprezintă numărul celor care au depus situații financiare anuale/raportări contabile anuale, pentru un număr de 108.447 entități o aceeași persoană semnatară apare în dublă calitate: administrator și persoană care a întocmit situațiile financiare anuale/raportările contabile anuale. Totodată, fără a fi fost prezentate cazuri concrete, aspectele legate de ținerea contabilității în alte condiții decât cele prevăzute de lege au fost semnalate atât în spațiul public, dar și aduse direct la cunoștința Ministerului Finanțelor, prin intermediul reprezentanților CECCAR.

În ceea ce privește depunerea situațiilor financiare anuale, având în vedere că 98% din operatorii economici care sunt în aria de reglementare a Ministerului Finanțelor au depus online situații financiare anuale/raportări contabile anuale pentru exercițiul financiar al anului 2023 și ținând cont de faptul că declarațiile fiscale se depun numai online, se propune depunerea exclusiv online a situațiilor financiare anuale începând exercițiul financiar al anului 2025.

♦ Ca urmare a solicitărilor venite din partea mediului de afaceri, se propune prelungirea termenului prevăzut de alin. (1^1) al art. LXXV din OUG nr. 115/2023, începând cu care se aplică sancțiunile reglementate de OUG nr. 41/2022, până la data de 31 martie 2025, astfel încât operatorii economici autorizați care desfășoară activități cu pondere semnificativă în economia națională și care efectuează în mod curent transporturi internaționale de bunuri să aibă timpul necesar pentru a definitiva adaptarea sistemelor informatice și atragerea unor resurse umane suplimentare, în caz contrar aceștia riscând aplicarea de sancțiuni care ar putea inclusiv să conducă la blocarea activității și în acest mod să afecteze bugetul general consolidat al statului.

„Propunerile de reglementare ce fac obiectul proiectului de ordonanță de urgență, atât cele ce vizează utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, cât și cele referitoare la sistemul informatic național RO e-TVA, au un impact favorabil asupra mediului de afaceri, întrucât conferă certitudine și asigură aplicarea unitară a prevederilor legale. Și în ceea ce privește măsura privind amânarea până la data de 1 iulie 2025 a datei de intrare în vigoare a dispozițiilor privind obligația transmiterii de către contribuabili a rezultatului verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate de autoritatea fiscală prin «Notificarea de conformare RO e-TVA» și a consecințelor care decurg din neîndeplinirea acestei obligații, are un impact favorabil asupra mediului de afaceri, întrucât acordarea unei noi perioade de grație de 6 luni este de natură a preîntâmpina eventuale dificultăți cu care s-ar putea confrunta contribuabilii, atât în ceea ce privește aplicarea corectă, cât și de conformare”, se menționează în Nota de fundamentare.

Președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 (Legea nr. 299/2024), act normativ care reglementează participarea online sau prin corespondență a acționarilor la adunările generale ale societăților.

Astfel, potrivit noului act normativ, acționarii, în persoană sau reprezentați, pot participa și vota fizic sau prin mijloace electronice de comunicare la distanță în cadrul adunărilor generale. Aceștia își pot exprima votul și prin corespondență.

De asemenea, în Lege se mai menționează că, în cazul în care societatea are pagină proprie web, dacă prin actul constitutiv se prevede astfel, convocarea poate fi făcută și numai prin publicarea pe această pagină și menținerea acesteia pe o perioadă continuă până la data ținerii adunării generale a acționarilor.

Convocarea la adunarea generală va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor. În cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia. În cazul în care se asigură și participarea prin mijloace electronice de comunicare la distanță, convocatorul cuprinde și descrierea procedurilor care trebuie urmate de acționari pentru a participa și vota online.

Totodată, noua Lege stipulează că, dacă actul constitutiv prevede sau dacă acționarii hotărăsc astfel, acționarii pot participa la adunarea generală prin mijloace electronice de comunicare la distanță, care trebuie să întrunească condițiile tehnice necesare pentru identificarea participanților, pentru participarea efectivă a acestora și retransmiterea deliberărilor în mod continuu, pentru exercitarea dreptului acționarilor de a se adresa adunării, pentru exprimarea votului în cadrul adunării generale, astfel încât să permită identificarea acționarilor, verificarea ulterioară a modului în care s-a votat și posibilitatea ca fiecare acționar să își poată verifica votul exprimat. Hotărârile adoptate în cadrul adunării generale desfășurate în aceste condiții se semnează olograf sau cu semnătură electronică, în condițiile legii.

UPDATE: Legea nr. 299/2024 pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1212 din 3 decembrie 2024.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin care stabilește modelul și conținutul formularului 39X Declarație informativă privind activitatea de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediată printr-o platformă digitală. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că „evaziunea fiscală afectează veniturile bugetare și, totodată, distorsionează profund mediul economic, motiv pentru care este necesară o acțiune sistematică și eficientă în vederea reducerii dimensiunii acestui fenomen negativ și a impactului extrem de nociv asupra bugetului general consolidat al statului”.

OUG nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto, cu modificările și completările ulterioare, reglementează activitatea de transport persoane intermediate prin platforme digitale, generate de progresul tehnologic al societății informaționale, așa cum se precizează în preambulul acestui act normativ.

„Activitatea de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediate prin platforme digitale este un domeniu nou și în expansiune continuă. De asemenea, cadrul legal specific pentru acest domeniu este foarte puțin reglementat și astfel s-a constatat că există un procent semnificativ de operatori de transport alternativ care activează în domeniu și care nu-și îndeplinesc obligațiile legale. Aceste obligații se referă la declararea veniturilor obținute, respectiv achitarea taxelor și impozitelor datorate”, afirmă inițiatorii proiectului, în Referatul de aprobare.

La nivelul Direcției analiză risc, programare, proceduri și raportări – Serviciul analiză și evaluare riscuri au fost întreprinse activități de identificare a riscurilor fiscale în domeniul transportului alternativ de persoane, concluzionâdu-se că există un risc sistemic în activitatea de transport alternativ. Potrivit ANAF, principalele riscuri asociate ale activității de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediată printr-o platformă digitală sunt: ▪ nedeclararea veniturilor; ▪ subdeclararea muncii – angajații operatorilor de transport sunt declarați cu 2 ore de muncă, în realitate aceștia lucrând peste 8 ore pe zi raportat la numărul de kilometri parcurși; ▪ avantaje concurențiale incorecte.

Analizând legislația specifică, inițiatorii proiectului au identificat un număr de trei entități care concură la realizarea acestei activități de transport alternativ: ▪ operatorul platformei digitale, care în conformitate cu prevederile art. 2 lit. j) din OUG nr. 49/2019 este persoana juridică pe numele căruia se emite avizul tehnic pentru platforma digitală prin intermediul căreia se efectuează transportul alternativ; ▪ operatorul de transport alternativ care, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. k) din OUG nr. 49/2019 este persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deținătoare a autoturismului cu care se efectuează transportul alternativ; ▪ conducătorul auto, care în conformitate cu prevederile art. 2 lit. e) din OUG nr. 49/2019 este titularul sau angajatul unui operator de transport alternativ.

Astfel, legislația specifică reglementează calitatea de angajat a conducătorului auto care desfășoară activitate de transport în numele și seama unui operator de transport alternativ.

„Coroborând datele transmise de operatorii platformelor digitale cu cele existente la nivelul bazelor de date ANAF (an raportare 2023), a rezultat faptul că există 56.095 conducători auto care nu figurează ca salariați (conform D112), respectiv există o diferență între numărul de conducători auto declarați de operatorii de transport persoane în regim de ride sharing ca fiind angajați ai acestora pentru realizarea activităților de transport persoane prin intermediul platformelor digitale UBER B.V. – Filiala București SRL, Bolt Services Ro SRL și BlackCab Systems SRL (80.735 conducători auto) și numărul mediu de salariați aferent celor 9.257 societăți, conform D112 (24.640 salariați). Rezultă faptul că, în domeniul transportului alternativ de persoane, se identifică un risc sistemic, care necesită o intervenție rapidă, concentrată și durabilă în vederea creșterii gradului de conformare la declararea creanțelor fiscale și prevenirii, descoperirii și combaterii ferme a faptelor care au ca efect frauda și evaziunea fiscală”, se subliniază în Referatul de aprobare.

În acest context, prin instituirea unei declarații informatice specifice care îi vizează exclusiv pe operatorii de platformă avizați, potrivit legii, va exista acces în timp util la datele de interes fiscal pentru a se putea interveni operativ în vederea reducerii evaziunii fiscale în domeniu și recuperării sumelor datorate de contribuabilii care au calitatea de operatori de transport alternativ.