ECONOMIE
MF propune modificări la Procedura de îndrumare și asistență a contribuabililor
Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Procedurii de îndrumare și asistență a contribuabililor/plătitorilor, acordate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, și de coordonare metodologică a activității de aplicare unitară a legislației fiscale și procedural fiscale desfășurate de structurile de asistență contribuabili, precum și în domeniul tehnologiei informației, aprobată prin OMF nr.1233/2021. În Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ se menționează că, în prezent, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală reglementează, la art. 7, unul din principiile de conduită în activitatea organelor fiscale, respectiv rolul activ, care are ca scop promovarea bunei-credințe în relațiile dintre organele fiscale și contribuabilii plătitori, precum și de a determina situația fiscală corectă a contribuabilului. De asemenea, art. 29 la alin.(4) instituie rolul de coordonator metodologic al Ministerului Finanțelor pentru activitatea de asistență și îndrumare a contribuabililor desfășurată de organul fiscal central, activitate ce intră în competența activității de administare a creanțelor fiscale.
Prin OMF nr. 1233/2021 pentru aprobarea Procedurii de îndrumare și asistență a contribuabililor/plătitorilor, acordate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, și de coordonare metodologică a activității de aplicare unitară a legislației fiscale și procedural fiscale desfășurate de structurile de asistență contribuabili, precum și în domeniul tehnologiei informației, s-a stabilit procedura de îndrumare și asistență a contribuabililor cu privire la problematica din domeniul fiscal, nefiscal, contabil, procedural fiscal, precum și cea în domeniul tehnologiei informației, atât la cererea contribuabililor, cât și din oficiu.
Potrivit prevederilor actuale ale Procedurii aprobată prin OMF nr. 1233/2021, organismele profesionale sunt considerate doar un simplu contribuabil, iar problemele generale de interpretare și aplicare a legislației, pe care organismele profesionale reglementate le adresează Ministerului Finanțelor/ANAF, sunt transmise de acesta spre soluționare la organul fiscal competent.
În acest context, avându-se în vedere că un element esențial al conformării voluntare a contribuabililor îl reprezintă și conlucrarea cu organismele profesionale reglementate, în contextul în care aceste organisme profesionale nu adresează solicitări în calitate de contribuabil, ci solicitările sunt specifice profesiei respective și sunt general valabile tuturor membrilor categoriei profesionale respective, vizând în esență aspecte referitoare la intenția de legiferare, MF propune modificarea Procedurii aprobată prin OMF nr. 1233/2021, în sensul exceptării, în anumite condiții, a organismelor profesionale reglementate de la tratamentul standard al procedurii de asistență.
Astfel, se propune ca solicitările transmise de organismele profesionale să fie soluționate de MF sau ANAF aparat central, după caz, în funcție de problematica pentru care se solicită opinia, în anumite condiții, respectiv: ▪ să vizeze clarificări privind modul de aplicare a legislației fiscale, primare sau secundare, pentru care MF sau ANAF, după caz, are atribuții de reglementare, potrivit legii; ▪ sunt specifice organismului profesional solicitant sau membrilor organismului profesional, conform drepturilor și competențelor acestuia, prevăzute în legea sa de organizare și funcționare; ▪ să vizeze o problemă general valabilă de aplicare și să nu conține situații punctuale și elemente de identificare ale unor contribuabili/plătitori; ▪ să conțină o prezentare generală a problematicii, argumente de fapt și de drept, precum și propriile concluzii; ▪ să conțină o propunere a organismului profesional, argumentată corespunzător, cu privire la cea mai caracterizată variantă/soluție de aplicare, dintre cele identificate sau, după caz, o propunere motivată de completare/modificare a textelor legale vizate.
De asemenea se propune ca solicitarea transmisă Ministerului Finanțelor/ANAF, cât și răspunsul primit, să se publice pe site-ul organismului profesional în termen de 30 de zile de la primirea răspunsului de la Ministerului Finanțelor/ANAF cu anonimizarea datelor cu caracter personal ale persoanelor care semnează, iar în măsura în care este posibil, solicitarea transmisă MF/ANAF, precum și răspunsul primit să se transmită sau să se pună la dispoziția membrilor organismului profesional și prin alte servicii informatice utilizate în cadrul organismului profesional reglementat și să se disemineze în cadrul cursurilor de pregătire profesională organizate pentru membrii organismului profesional.
Totodată, se propune completarea procedurii cu prevederea ca, în cazul în care cererile de îndrumare și asistență, formulate de împuternicit ori reprezentant fiscal, nu conțin datele de identificare ale persoanei pe care o reprezintă, împuternicitul ori reprezentantul fiscal va fi înștiințat cu privire la acest aspect. În cazul în care datele de identificare ale împuternicitului ori reprezentantului fiscal nu sunt suficiente pentru a fi înștiințat, cererea acestuia se clasează.
ECONOMIE
Eurostat: Producția industrială a crescut mai mult în România decât media UE în octombrie comparativ cu septembrie
Producția industrială în zona euro a stagnat în luna octombrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2024, în timp ce în UE a crescut ușor cu 0,3%, iar România se numără printre țările membre unde producția industrială a crescut de la o lună la alta, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Conform acestor date, cele mai mari creșteri ale producției industriale, în luna octombrie comparativ cu luna septembrie, au fost înregistrate în Irlanda (5,7%), Danemarca (5,4%) și Polonia (3,5%). În România, producția industrială a crescut cu 0,4% în octombrie, după ce în septembrie a stagnat.
În ritm anual, octombrie 2024 comparativ cu octombrie 2023, producția industrială a scăzut cu 1,2% în zona euro și cu 0,8% în UE. România se numără printre țările membre cu scăderi ale producției industriale în ritm anual, cu un declin de 1%. Totuși, scăderea din luna octombrie este mai mică decât declinul de 3,8% înregistrat de producția industrială a României în luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023.
ECONOMIE
Bruxelles: 132 de milioane de euro pentru a promova produse agroalimentare
Comisia Europeană (CE) a anunțat, la finalul săptămânii trecute, că, în 2025, va aloca 132 de milioane de euro pentru cofinanțarea activităților de promovare a produselor agroalimentare durabile și de înaltă calitate din UE pe piața internă și la nivel mondial, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Programul de lucru privind politica de promovare pentru 2025, adoptat vineri de Comisia Europeană, este conceput pentru a dezvolta noi oportunități de piață pentru fermierii din UE și pentru industria alimentară mai largă din UE, precum și pentru a-i ajuta să își securizeze întreprinderile existente. Prioritățile sale țin seama de obiectivele generale privind durabilitatea și competitivitatea, precum și securitatea alimentară, prezentate în Orientările politice pentru Comisie pentru perioada 2024-2029.
„Produsele și patrimoniul nostru culinar sunt renumite în întreaga lume, și pe bună dreptate. Sunt încântat că putem continua să le promovăm anul viitor cu un buget în valoare de 132 de milioane euro. Putem fi mândri de modul în care producem alimente aici, în UE. «Enjoy, it’s from Europe» este marca noastră și trebuie să ne asigurăm că este recunoscută și înțeleasă în întreaga lume, pentru a obține cea mai bună valoare pentru fermierii și producătorii noștri”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, citat în comunicat.
Programul de lucru pentru 2025 identifică regiunile și țările cu un potențial ridicat de creștere din afara UE ca principale piețe-țintă de promovare. Acestea includ China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și America de Nord. Regatul Unit rămâne una dintre principalele piețe de export pentru produsele agroalimentare din UE, absorbind peste 20% din exporturile agroalimentare ale UE.
Sumele disponibile pentru programele care urmează să fie selectate în 2025 sunt împărțite între promovarea în țările din afara UE și pe piața internă a UE, cu 63,4 milioane euro și, respectiv, 58,6 milioane euro.
Bugetul pentru piața internă a UE este distribuit după cum urmează: 17,1 milioane de euro pentru măsuri de informare și promovare axate pe sistemele de calitate ale UE, în special indicațiile geografice; 28,8 milioane de euro pentru programe care vizează creșterea gradului de sensibilizare și de recunoaștere sau produselor cultivate ecologic și durabil, inclusiv cu standarde mai ridicate în materie de bunăstare a animalelor; 12,7 milioane euro pentru a stimula consumul de fructe și legume proaspete în contextul unei alimentații echilibrate.
O sumă suplimentară de 10 milioane euro este rezervată pentru acțiuni în cazul unor perturbări grave ale pieței, al pierderii încrederii consumatorilor sau al altor probleme. Acest buget este realocat programelor din țări terțe dacă nu este utilizat.
Programul de lucru prevede, de asemenea, o serie de inițiative care urmează să fie conduse direct de Comisia Europeană. Astfel de activități includ campanii de promovare și informare în țări terțe, participarea la până la cinci mari târguri comerciale internaționale agroalimentare, organizarea de misiuni la nivel înalt cu delegații de afaceri în țări terțe și elaborarea de manuale privind intrarea pe piață pentru exportatori.
Adoptarea programului de lucru pentru 2025 marchează, de asemenea, 10 ani de politică de promovare a UE. În această perioadă, Comisia Europeană a cofinanțat în total peste 600 de campanii cu semnătura lor comună – „Enjoy, it’s from Europe” – sprijinind reputația produselor agroalimentare din UE în Uniune și în întreaga lume.
ECONOMIE
Banca Centrală a Germaniei a revizuit prognozele de creștere a acestei țări pentru 2025 și 2026
Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a avertizat zilele trecute că Produsul Intern Brut se va contracta și în acest an, pentru al doilea an la rând, iar anul viitor va înregistra un avans de doar 0,2%, spulberând practic speranțele unei reveniri rapide a primei economii a Europei, afectată de o criză structurală, transmite AFP, preluată de Agerpres. Conform noilor prognoze economice publicate la finalul săptămânii trecute de Bundesbank, PIB-ul Germaniei se va contracta cu 0,2% în acest an, în locul avansului de 0,3% estimat anterior. De asemenea, prognozele de creștere pentru anul viitor au fost revizuite de la 1,1%, până la 0,2%, fiind posibil chiar ca economia germană să se contracte și în 2025, dacă tarifele comerciale americane se vor materializa.
„Economia germană se confruntă nu doar cu obstacole persistente, dar și cu probleme structurare”, a declarat președintele Bundesbank, Joachim Nagel, care a menționat în mod special sectorul industrial. „De asemenea, piața muncii începe să răspundă și ea în mod vizibil la slăbiciunile prelungite din activitatea economică”, a adăugat Joachim Nagel.
Bundesbank se așteaptă ca economia germană să stagneze în această iarnă și să înceapă o lentă revenire pe parcursul anului următor. În aceste condiții, pentru 2026 și 2027, Bundesbank se așteaptă la creșteri ale PIB-ului de doar 0,8%, respectiv 0,9%.
Însă chiar și aceste cifre modeste ar putea să se dovedească mult prea optimiste, a avertizat Bundesbank, având în vedere riscurile care decurg din creșterea protecționismului, conflictele geopolitice și impactul schimbărilor structurale din economia germană. Simulările efectuate de Bundesbank arată că producția economică a Germaniei în 2027 ar putea fi cu 1,3% până la 1,4% mai mică decât în scenariul de bază, dacă administrația Trump va majora tarifele vamale.
În ceea ce privește inflația, Bundesbank se așteaptă ca ritmul de creștere a prețurilor de consum să rămână ridicat în 2025, când ar urma să aibă loc doar o ușoară încetinire, până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% în 2024, pentru a ajunge la 2,1% în 2026.
„Riscurile la adresa creșterii economice sunt, în prezent, orientate în jos în timp ce riscurile la adresa inflației sunt orientate în sus”, a informat Bundesbank, care a adăugat că alegerile federale din lunile următoare ar putea modifica perspectiva fiscală.
Slăbiciunile persistente din economia germană sunt unul dintre motivele pentru care Banca Centrală Europeană a redus joi dobânzile și a sugerat că ar putea urma și alte decizii de reducere a costului creditului, în contextul în care atenția gardienilor euro se îndreaptă dinspre inflație spre creșterea economică.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 9 decembrie 2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
Bruxelles: 132 de milioane de euro pentru a promova produse agroalimentare
-
ECONOMIEacum 2 zile
Eurostat: Producția industrială a crescut mai mult în România decât media UE în octombrie comparativ cu septembrie
-
ECONOMIEacum 7 zile
MEAT pregătește un nou program pentru sprijinirea IMM-urilor: SME Eco-Tech
-
ECONOMIEacum 7 zile
Moș Crăciun își începe traseul mai devreme: Prima oprire – filialele CECCAR
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 12.12.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
Banca Centrală a Germaniei a revizuit prognozele de creștere a acestei țări pentru 2025 și 2026
-
ECONOMIEacum 5 zile
A fost aprobată Strategia națională privind datele deschise 2024-2028