Producția industrială în zona euro a stagnat în luna octombrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2024, în timp ce în UE a crescut ușor cu 0,3%, iar România se numără printre țările membre unde producția industrială a crescut de la o lună la alta, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Conform acestor date, cele mai mari creșteri ale producției industriale, în luna octombrie comparativ cu luna septembrie, au fost înregistrate în Irlanda (5,7%), Danemarca (5,4%) și Polonia (3,5%). În România, producția industrială a crescut cu 0,4% în octombrie, după ce în septembrie a stagnat.

În ritm anual, octombrie 2024 comparativ cu octombrie 2023, producția industrială a scăzut cu 1,2% în zona euro și cu 0,8% în UE. România se numără printre țările membre cu scăderi ale producției industriale în ritm anual, cu un declin de 1%. Totuși, scăderea din luna octombrie este mai mică decât declinul de 3,8% înregistrat de producția industrială a României în luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023.

Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a avertizat zilele trecute că Produsul Intern Brut se va contracta și în acest an, pentru al doilea an la rând, iar anul viitor va înregistra un avans de doar 0,2%, spulberând practic speranțele unei reveniri rapide a primei economii a Europei, afectată de o criză structurală, transmite AFP, preluată de Agerpres. Conform noilor prognoze economice publicate la finalul săptămânii trecute de Bundesbank, PIB-ul Germaniei se va contracta cu 0,2% în acest an, în locul avansului de 0,3% estimat anterior. De asemenea, prognozele de creștere pentru anul viitor au fost revizuite de la 1,1%, până la 0,2%, fiind posibil chiar ca economia germană să se contracte și în 2025, dacă tarifele comerciale americane se vor materializa.

„Economia germană se confruntă nu doar cu obstacole persistente, dar și cu probleme structurare”, a declarat președintele Bundesbank, Joachim Nagel, care a menționat în mod special sectorul industrial. „De asemenea, piața muncii începe să răspundă și ea în mod vizibil la slăbiciunile prelungite din activitatea economică”, a adăugat Joachim Nagel.

Bundesbank se așteaptă ca economia germană să stagneze în această iarnă și să înceapă o lentă revenire pe parcursul anului următor. În aceste condiții, pentru 2026 și 2027, Bundesbank se așteaptă la creșteri ale PIB-ului de doar 0,8%, respectiv 0,9%.

Însă chiar și aceste cifre modeste ar putea să se dovedească mult prea optimiste, a avertizat Bundesbank, având în vedere riscurile care decurg din creșterea protecționismului, conflictele geopolitice și impactul schimbărilor structurale din economia germană. Simulările efectuate de Bundesbank arată că producția economică a Germaniei în 2027 ar putea fi cu 1,3% până la 1,4% mai mică decât în scenariul de bază, dacă administrația Trump va majora tarifele vamale.

În ceea ce privește inflația, Bundesbank se așteaptă ca ritmul de creștere a prețurilor de consum să rămână ridicat în 2025, când ar urma să aibă loc doar o ușoară încetinire, până la 2,4%, de la un nivel de 2,5% în 2024, pentru a ajunge la 2,1% în 2026.

„Riscurile la adresa creșterii economice sunt, în prezent, orientate în jos în timp ce riscurile la adresa inflației sunt orientate în sus”, a informat Bundesbank, care a adăugat că alegerile federale din lunile următoare ar putea modifica perspectiva fiscală.

Slăbiciunile persistente din economia germană sunt unul dintre motivele pentru care Banca Centrală Europeană a redus joi dobânzile și a sugerat că ar putea urma și alte decizii de reducere a costului creditului, în contextul în care atenția gardienilor euro se îndreaptă dinspre inflație spre creșterea economică.

În perioada ianuarie – octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR). În structură: ▪ datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 milioane euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creștere cu 13,2% față de 31 decembrie 2023; ▪ datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,2% față de 31 decembrie 2023.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

Potrivit băncii centrale, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.